Ziua cooperării civili-militari
Ziua cooperării civili-militari este sărbătorită la 30 aprilie, dată la care a fost înfiinţată, în anul 1997, în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, prima structură CIMIC din Armata României, în cadrul Direcţiei Planificare Strategică şi Control Armamente.
Articol editat de Casandra Silitra, 30 aprilie 2020, 08:48
CIMIC sau cooperarea civili-militari este un concept NATO care reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse pentru a stabili şi a menţine cooperarea între comandanţii militari, populaţia civilă şi instituţiile din zona de operaţii, în vederea asigurării unui climat de securitate, folosit, de regulă, pe perioada operaţiilor de sprijin al păcii, notează site-ul www.revista.forter.ro. Structurile CIMIC îşi desfăşoară activitatea în sprijinul conducerii acţiunilor militare, desfăşurate cu ajutorul instituţiilor civile şi al populaţiei, pe timpul pregătirii şi desfăşurării acestora. Pe de altă parte, CIMIC acţionează în sprijinul autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale şi al populaţiei, pentru restabilirea ordinii constituţionale după încetarea ostilităţilor, pentru normalizarea situaţiei în zonele de conflict sau pentru înlăturarea efectelor dezastrelor naturale sau industriale. De asemenea, un alt element important îl constituie acordarea sprijinului în realizarea unor proiecte de infrastructură, educaţie şi asistenţă umanitară.
În teatrele de operaţii funcţionau organizaţii civile, cu scopul de a ajuta populaţia din zonă. Pentru a coordona activitatea din aceste zone, NATO a iniţiat şi a aprobat crearea unei structuri multinaţionale responsabile de cooperarea civil-militară, cu misiuni în cadrul Operaţiilor Colective de Apărare (Collective Defence Operations) şi în cadrul Operaţiilor de Răspuns la Crize (Crisis Response Operations), pentru asigurarea păcii şi a securităţii internaţionale. Astfel, în 2006 a fost creat Grupul Multinaţional CIMIC, constituit din reprezentanţi ai armatelor din opt state membre NATO. Preşedinţia grupului este asigurată de fiecare stat, prin rotaţie la doi ani. În perioada februarie 2012-februarie 2014, preşedinţia a fost asigurată de România.
În prezent, în Armata României există structuri CIMIC în statele majore, de la eşalonul brigadă în sus, potrivit ”Calendarului Tradiţiilor Militare” (2010), iar unitatea distinctă de profil este Batalionului 1 CIMIC, structură aflată în subordinea Statului Major al Forţelor Terestre, notează www.revista.forter.ro. Batalionul 1 CIMIC a fost înfiinţat la 1 septembrie 2001, sub denumirea Grupul 1 CIMIC, fiind subordonat Corpului 1 Armată Teritorial. În 2004, Grupul 1 CIMIC a devenit Batalionul 1 CIMIC, care, ca urmare a restructurării eşalonului superior, începând din 2008 s-a subordonat Diviziei 1 Infanterie ”Dacica”. La 1 ianuarie 2012, Batalionul 1 CIMIC a trecut în subordinea Statului Major al Forţelor Terestre. În cei 19 ani de existenţă, militari din cadrul acestei unităţi au participat la mai multe misiuni internaţionale în Afganistan, Albania, Angola, Bosnia, Coasta de Fildeş, Congo, Georgia, Irak, Kosovo şi Sudan.
În 2020, în contextul epidemiologic creat de pandemia de coronavirus şi în urma decretării stării de urgenţă pe teritoriul României, militarii români participă la acţiuni de prevenire a răspândirii noului coronavirus. Coordonarea la nivel naţional a tuturor acţiunilor circumscrise implementării măsurilor stabilite prin decretul de instituire a stării de urgenţă revine, prin regulile stabilite de cadrul legislativ (OUG 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare), Ministerului Afacerilor Interne, iar Ministerul Apărării Naţionale are rol de sprijin, drept pentru care au fost luate toate măsurile pentru asigurarea forţelor şi mijloacelor MApN în situaţiile în care este necesară alocarea lor, se arată într-un comunicat de presă al MApN. Astfel, de la decretarea stării de urgenţă pe teritoriul României (16 martie 2020), şi militari ai Batalionului 1 CIMIC (cooperare civili-militari) din Bucureşti au derulat o serie de acţiuni de distribuire de alimente şi produse de igienă personală persoanelor vârstnice din zone afectate de coronavirus din judeţul Suceava şi din localităţi greu accesibile din judeţul Argeş, precum şi veteranilor de război şi văduvelor acestora din mai multe judeţe ale ţării.
agerpres.ro
