Sfântul Ioan Botezătorul – tradiții și obiceiuri. Aproape două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici de pretutindeni sărbătoresc în fiecare an, în data de 7 ianuarie, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, fiul Elisabetei şi al preotului Zaharia, născut în cetatea Orini. El este cunoscut sub numele de “Înaintemergătorul Domnului”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. Este ultimul mare profet care a constituit puntea de legătură între Vechiul şi Noul Testament. Aproape două milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 7 ianuarie 2026, 00:46 / actualizat: 7 ianuarie 2026, 7:51

În trecut, de Sfântul Ioan Botezătorul, avea loc Torontoiul sau Iordănitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masa comună.

Sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și, de aceea, sărbătoarea se ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ioan este una a bucuriei, și se spune, despre cine nu se bucură în această zi, că va fi trist tot timpul anului.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ioan este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat agheasmă de la preot, în ajun, merg, în dimineața sărbătorii la biserică și, după terminarea slujbei, stropesc fiecare om care iese, apoi îi urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că, în dimineața zilei de Sfântul Ioan fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Se mai spune totodată, conform tradiției populare, că după Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Sfântul Ioan Botezătorul a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia şi de a-L descoperi şi a-L face cunoscut lui Israel. Evanghelistul Luca notează, cu o extremă precizie, data la care Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice: „În al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii, Irod tetrarh al Galileii, Filip, fratele său, tetrarh al ţinutului Trahonitidei, iar Lisanias tetrarh al Abilenei, în zilele arhiereilor Anna şi Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie” (Luca 3, 1-2).

Rolul pe care l-a avut Sfântul Ioan Botezătorul a fost acela de a trezi pe Israel din idolatrizarea Legii, de a naşte în ei credinţa în Hristos. Acesta îşi începe predica cu aceleaşi cuvinte ca şi Mântuitorul: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor” (Mt. 3, 2). Le atrage atenţia că nu este de ajuns să faci parte din poporul ales de Dumnezeu pentru a primi mântuirea. În acest sens le spune: „Dumnezeu poate şi din pietrele acestea să ridice fii lui Avraam” (Matei 3, 9; Luca 3, 8), descoperind că toate neamurile sunt chemate la mântuire.

Biserica i-a închinat Sfântului Ioan Botezătorul şase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului lui (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).

În ziua pomenirii Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul aproape două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica. Potrivit statisticilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, trei sferturi dintre aceştia sunt bărbaţi, iar majoritatea poartă numele de Ioan, Ion, Ionuţ sau Ionel. De asemenea, cele mai întâlnite nume de femei sunt Ioana, Ionela, Nela şi Ionica.

Despre simbolistica zilei, părintele Sorin Buşoi de la Biserica ortodoxă română „Schimbarea la Faţă” din cartierul reşiţean, Lunca Bârzavei:

Sursa foto: b365.ro

Urmărește-ne și pe Google News