Ascultă Radio România Reșița Live

Sărbătoare în Episcopia Caransebeșului: hramul Catedralei Episcopale și debutul „Zilelor Credinței și Culturii”

Zi de mare sărbătoare pentru întreaga Episcopie a Caransebeșului. Duminică, 19 aprilie, în a doua duminică după Paști – Duminica Tomii – Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” și „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” și-a sărbătorit hramul principal.

Sărbătoare în Episcopia Caransebeșului: hramul Catedralei Episcopale și debutul „Zilelor Credinței și Culturii”

Articol editat de Valentina Adam, 20 aprilie 2026, 05:30 / actualizat: 20 aprilie 2026, 16:01

De 19 ani, această zi marchează și debutul unei serii de evenimente spiritual-culturale reunite sub genericul „Zilele Credinței și Culturii în Episcopia Caransebeșului”.

Sfânta Liturghie oficiată de 10 ierarhi

Manifestările au început cu Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de 10 ierarhi, alături de numeroși preoți și diaconi, în prezența autorităților centrale, județene și locale, civile și militare, dar și a sute de credincioși, printre care s-au aflat copii și tineri îmbrăcați în port popular.

Slujba a fost condusă de Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, alături de PS Lucian, Episcopul Caransebeșului, PS Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, PS Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, PS Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, PS Visarion, Episcopul Tulcii, PS Benedict, Episcopul Sălajului, PS Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, PS Ieronim, Episcopul Daciei Felix și PS Siluan, Episcopul românilor ortodocși din Ungaria.

Mesaje și momente aniversare

Cuvântul de învățătură a fost rostit de Preasfințitul Părinte Ignatie, iar la final, Preasfințitul Părinte Visarion a transmis mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Evenimentul a marcat nu doar hramul Catedralei, ci și împlinirea a 20 de ani de arhipăstorire a Preasfințitului Părinte Lucian în Episcopia Caransebeșului.

Prezent la eveniment, Secretarul de Stat pentru Culte, Ciprian Olinici, a transmis un mesaj de apreciere pentru activitatea episcopului și a colaboratorilor săi.

Mesajul Episcopului Lucian

Preasfințitul Lucian a subliniat importanța spirituală a momentului:

„Este nu doar hramul Catedralei noastre Episcopale, ci și sărbătoarea întregii Episcopii a Caransebeșului (…) ne adunăm la biserică pentru a spune din toată inima: «Domnul meu și Dumnezeul meu!»”.

Totodată, acesta a evidențiat prezența ierarhilor din toate regiunile țării și din afara granițelor, precum și unitatea credincioșilor veniți la această sărbătoare.

Moment artistic și tradiții bănățene

Sfânta Liturghie a fost înfrumusețată de răspunsurile Corului Catedralei Episcopale, dirijat de părintele profesor Petru Paica.

După slujbă, în fața Catedralei, a avut loc un moment artistic dedicat promovării folclorului bănățean.

Foto Episcopia Caransebesului

Urmărește-ne și pe Google News

Destinația Anului 2026: Caraș-Severin, în finală cu Cheile Nerei și Clisura Dunării
Fapt divers duminică, 12 aprilie 2026, 14:00

Destinația Anului 2026: Caraș-Severin, în finală cu Cheile Nerei și Clisura Dunării

Competiția Destinația Anului 2026 a intrat în etapa decisivă. Publicul poate vota, până în 25 aprilie, cele mai atractive locuri din România....

Destinația Anului 2026: Caraș-Severin, în finală cu Cheile Nerei și Clisura Dunării
Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște
Fapt divers duminică, 12 aprilie 2026, 08:00

Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște

Asociația Banatul Montan le propune turiștilor în această mini vacanță un tur al celor mai cunoscute mănăstiri din județul Caraș Severin....

Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște
Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX
Fapt divers sâmbătă, 11 aprilie 2026, 17:25

Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX

Cozonacul, unul dintre cele mai cunoscute deserturi de sărbătoare din România, are o istorie strâns legată de evoluția tehnologiei de măcinare...

Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX
Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers sâmbătă, 11 aprilie 2026, 00:38

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, cunoscută și ca Ziua Tăcerii sau Ziua Înmormântării Domnului, este ultima zi a Săptămânii Patimilor. Aceasta este...

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 15:13

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița

Reșița a trăit în Vinerea Mare un moment de profundă încărcătură spirituală, odată cu desfășurarea, în premieră, a pelerinajului...

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 14:52

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș

Foarte mulți credincioși au venit la Catedrala Episcopală din Caransebeș să se roage împreună cu Preasfințitul Părinte Episcop Lucian la...

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 07:10

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Sezonul de vizitare la Peștera Comarnic se deschide oficial de Paște! Situată în inima Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, Peștera...

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 00:11

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște

Vinerea Mare, cunoscută și sub numele de Vinerea Patimilor, este o zi de profundă reculegere pentru creștinii ortodocși, marcând jertfa...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște