[FOTO] Povestea lui Mohamed „Vindecătorul”, prinţul algerian ajuns prizonier într-un lagăr german din Bărăgan

În anul 1917, germanii au construit în România patru lagăre de muncă, unde au fost internaţi prizonierii de război, aduşi de pe fronturile din Vest. Două dintre aceste închisori de muncă forţată au fost ridicate în Bărăgan, la Slobozia şi Mărculeşti, pe domeniile boierului Dumitru Seceleanu. Existenţa acestor lagăre a fost studiată de profesorul de istorie Vitalie Buzu, din Slobozia, şi descoperită dintr-o întâmplare. „Au venit la Slobozia, un arheolog german şi unul de la Brăila care încercau, cu ajutorul unor fotografii ce datau din timpul Primului Război Mondial , să identifice zonele unde s-au aflat lagărele. Aşa am descoperit existenţa lor!” relatează istoricul. Prizonierul de viţă nobilă Printre cei peste 3000 de prizonieri capturaţi de nemţi în Primul Război Mondial şi internaţi în lagărele de muncă de la Slobozia s-a numărat şi algerianul Gherainia Mohamed. Acesta nu era un simplu soldat, ci unul de viţă nobilă, fiind considerat un patrician din Algeria. S-a născut pe 5 iulie 1891 în Algeria, iar înainte de război obţine o bursă de studiu în domeniul medicinii la Paris. Studiază preţ de doi ani, iar în anul 1916 este numit infanterist al Regimentului 9 tiraliori algerieni (n.red. tiralior – infanterist însărcinat cu misiuni de cercetare) şi trimis în misiuni pe frontul de Vest. În 1917, acesta cade prizonier în mâinile soldaţilor nemţi şi este trimis la muncă silnică în lagărul de la Slobozia.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 14 martie 2016, 09:00

Imagini ale prinzonierilor din lagărele din Bărăgan FOTO: Institutul Frobenius

„Vindecătorul” din Algeria Condiţiile în lagărele de muncă din Bărăgan au fost destul de delicate, mai ales din cauza condiţiilor meteorologice. Iernile geroase cu viscole puternice, iau făcut pe foarte mulţi dintre prizonieri să fie răpuşi de boli crunte, în special pneumonie. Datorită profesiei sale, prizonierul de viţă nobilă din Algeria este numit un fel de medic pentru toţi ceilalţi colegi de lagăr. Profesorul Vitalie Buzu descrie cuvintele pe care prinţul Gherainia Mohamed le-a relatat cu privire la condiţiile din lagărul de muncă unde a fost internat: „cu trupurile chinuite de foame, neputând suferi gerul tăios al iernii, ei se topeau unul câte unul, căzând din picioare în zăpadă”.

Imaginea prizonierilor din lagărul german de la Slobozia FOTO: Institutul Frobenius

Întâmplarea care i-a curmat viaţa Amănunte despre viaţa prinţului algerian sunt redate şi de urmaşii marelui general român Ion Dragalina, ucis în timpul bătăliilor de pe Valea Jiului, în toamna anului 1916. GL. Dragalina scrie în numărul din anul 1924 al revistei „Cultul Eroilor Noştri” ( n. red. – revistă dedicată cinstirii eroilor neamului, care astăzi apare sub numele de „România Eroică”) amănunte despre viaţa la Slobozia a prinţului algerian. Cele mai interesante aspecte, vizează faptul că acesta era preocupat de soarta oamenilor bolnavi ai oraşului, fiind considerat printre primii medici din Slobozia. „Periodic, părăsea lagărul pentru a-i vindeca pe bolnavii Sloboziei. Totul se făcea în mare secret” scrie GL. Dragalina în paginile revistei „Cultul Eroilor noştri”. Potrivit aceleaşi surse, prinţul Gherainia Mohamed a fost chema să vegheze la căpătâiul unui bolnav din oraş, în luna octombrie a anului 1918. Crezând că poate scăpa de vigilenţa paznicilor, acesta a fugit pe ascuns din lagăr, însă a fost prins şi împuşcat. Gloanţele i-au fost fatale, prinţul murind pe loc.

În lagărele germane din Bărăgan, prizonierii erau puşi la munci zilnice FOTO: Institutul Frobenius

Sursa: adevarul.ro