Ascultă Radio România Reșița Live

Patriarhul Daniel îl felicită pe Episcopul Caransebeșului la două decenii de la întronizare: Roadele sunt vizibile

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis duminică un mesaj de felicitare Episcopului Lucian al Caransebeșului la aniversarea a 20 de ani de la întronizare. Părintele Patriarh a remarcat că „în aceste două decenii de neobosită şi intensă lucrare misionară, roadele sunt vizibile”. 

Patriarhul Daniel îl felicită pe Episcopul Caransebeșului la două decenii de la întronizare: Roadele sunt vizibile

Articol editat de Valentina Adam, 19 aprilie 2026, 17:54

„Astăzi, când eparhia Caransebeșului serbează hramul noii Catedrale episcopale, este pusă în lumină taina rodirii spirituale, ca împlinire a responsabilității de a mărturisi și sluji, prin cuvânt și faptă, prezența și lucrarea Domnului Hristos Cel înviat, la împlinirea a 20 de ani de rodnică și neobosită slujire arhierească a Preasfințitului Părinte Lucian”, a subliniat Preafericirea Sa.

Patriarhul României l-a felicitat pe Preasfințitul Părinte Lucian pentru modul în care a înmulțit darurile primite de la Dumnezeu, „lucrând cu timp și fără timp, îmbinând viața spirituală cu slujirea socială și cultivând dragostea de țară, împreună cu pacea între culte și etnii”.

Mesajul integral:

Multe înnoiri într-o eparhie venerabilă. Preasfințitul Părinte Lucian la ceas aniversar

Hristos a înviat!

În fiecare an, în Săptămâna Luminată, plină de pacea și bucuria marelui Praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, Episcopia Caransebeșului organizează manifestări religioase și culturale, prilejuite de sărbătorirea hramului noii Catedrale episcopale  Învierea Domnului.

Anul acesta, bucuria acestor manifestări este sporită de împlinirea a douăzeci de ani de păstorire a Preasfințitului Părinte Lucian în demnitatea de Episcop al Caransebeșului.

În aceste două decenii de neobosită şi intensă lucrare misionară, roadele sunt vizibile. Preasfințitul Părinte Episcop Lucian a înnoit şi a intensificat viaţa duhovnicească din mănăstiri şi parohii, precum şi activitatea culturală a eparhiei. A inițiat şi a susţinut construirea a peste 26 de biserici noi şi a supravegheat restaurarea a peste 134 de lăcașuri de cult, multe dintre ele fiind monumente istorice.

A înființat patru aşezăminte monahale noi, a târnosit 44 de biserici vechi, netârnosite niciodată, unele cu peste 200 de ani de existenţă; a hirotonit peste 150 de clerici pentru mănăstirile, parohiile, unitățile misionar-filantropice și școlare din eparhie. Însă, între toate aceste frumoase realizări, cea mai de seamă rămâne definitivarea lucrărilor de construcție şi amenajare a noii Catedrale din Caransebeş.

Cea mai importantă realizare a Bisericii Românești din Transilvania în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în vremea Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna, a fost restaurarea Mitropoliei Transilvaniei (1864), precum și reînființarea Episcopiei Caransebeșului ca eparhie ortodoxă românească, fapt care a contribuit la dezvoltarea vieții naționale, bisericești și culturale a românilor transilvăneni.

Caransebeșul, străvechi centru bisericesc al Banatului, și-a dobândit rangul de episcopie prin diploma imperială din 8 iulie 1865, primul cârmuitor al acestei eparhii fiind episcopul Ioan Popasu (1865–1889).

În condiții istorice dificile, episcopii Caransebeșului au luptat pentru afirmarea duhovnicească, culturală, națională și patrimonială a eparhiei. Din cauza lipsurilor materiale, în oraș nu s-a putut construi o catedrală episcopală, acest statut fiind purtat provizoriu de cea mai veche biserică din Caransebeș, biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ridicată în secolul al XVIII-lea.

Prima inițiativă de a construi o catedrală episcopală la Caransebeș i-a aparținut patriarhului Miron Cristea, care, în timpul păstoririi sale aici (1910–1919), a subliniat în repetate rânduri această necesitate. Contextul politic de dinaintea Marii Uniri din 1918 a împiedicat însă realizarea proiectului. Ulterior, devenit mitropolit primat la București, Miron Cristea a revenit la Caransebeș și a inițiat un fond pentru zidirea unei noi catedrale, contribuind personal cu suma de 20.000 de coroane.

Un alt ierarh care a susținut cu însuflețire acest ideal a fost episcopul Veniamin Nistor (1941–1949), care a urmărit încă de la începutul păstoririi sale ridicarea catedralei. Din pricina războiului și a instaurării regimului comunist ateu, proiectul nu a mai putut fi realizat; mai mult, la 14 februarie 1949, istorica Episcopie a Caransebeșului a fost desființată.

Prin voia și lucrarea lui Dumnezeu, Cel în Treime lăudat, Episcopia Caransebeșului a fost reînființată în anul 1994. Primul ierarh al reînființatei eparhii, episcopul Emilian Birdaș (1994-1996), a întocmit planul noii catedrale, iar piatra de temelie a fost pusă la 27 octombrie 1996 de către Preasfințitul Părinte Episcop Laurențiu Streza, astăzi Mitropolitul Ardealului.

În urma alegerii Preasfințitului Părinte Laurențiu Streza ca Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului și vacantarea scaunului episcopal de la Caransebeș, la 8 februarie 2006, Preasfințitul Părinte Lucian Mic a fost ales Episcop al Caransebeșului, fiind instalat în această demnitate la 26 februarie 2006, în catedrala Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Caransebeș.

În anii 2007–2008, catedrala a fost ridicată, acoperită și tencuită la exterior, iar în anul 2009 au continuat lucrările de amenajare interioară, fiind finalizată în primăvara anului 2010.

După multă osteneală și cu ajutorul lui Dumnezeu, la 12 septembrie 2010 am săvârşit personal slujba de sfințire a noii Catedrale episcopale din Caransebeș, în prezența unui numeros sobor de arhierei, preoți și diaconi, în anul centenarului instalării episcopului Miron Cristea în scaunul eparhial (1910–2010).

Astăzi, când eparhia Caransebeșului serbează hramul noii Catedrale episcopale, este pusă în lumină taina rodirii spirituale, ca împlinire a responsabilității de a mărturisi și sluji, prin cuvânt și faptă, prezența și lucrarea Domnului Hristos Cel înviat, la împlinirea a 20 de ani de rodnică și neobosită slujire arhierească a Preasfințitului Părinte Lucian.

La acest ceas aniversar, aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra Preasfinției Sale, precum și asupra clerului și credincioșilor din eparhia Caransebeșului.

Totodată, îl felicităm pe Preasfințitul Părinte Episcop Lucian pentru modul în care a înmulțit darurile primite de la Dumnezeu, lucrând cu timp și fără timp, îmbinând viața spirituală cu slujirea socială și cultivând dragostea de țară, împreună cu pacea între culte și etnii.

Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos Cel înviat, „Păstorul cel Bun” (Ioan 10, 11) și Arhiereul mărturisirii noastre (Evrei 3, 1), să dăruiască Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, ani mulţi cu sănătate şi bucurii, precum şi aceeași râvnă plină de evlavie pentru slujirea arhierească pastorală şi socială, spre binele Bisericii noastre şi al poporului român dreptcredincios.

Cu aleasă preţuire şi părintească binecuvântare,

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Foto Episcopia Caransebesului

Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX
Fapt divers sâmbătă, 11 aprilie 2026, 17:25

Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX

Cozonacul, unul dintre cele mai cunoscute deserturi de sărbătoare din România, are o istorie strâns legată de evoluția tehnologiei de măcinare...

Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX
Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers sâmbătă, 11 aprilie 2026, 00:38

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, cunoscută și ca Ziua Tăcerii sau Ziua Înmormântării Domnului, este ultima zi a Săptămânii Patimilor. Aceasta este...

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 15:13

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița

Reșița a trăit în Vinerea Mare un moment de profundă încărcătură spirituală, odată cu desfășurarea, în premieră, a pelerinajului...

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 14:52

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș

Foarte mulți credincioși au venit la Catedrala Episcopală din Caransebeș să se roage împreună cu Preasfințitul Părinte Episcop Lucian la...

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 07:10

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Sezonul de vizitare la Peștera Comarnic se deschide oficial de Paște! Situată în inima Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, Peștera...

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 00:11

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște

Vinerea Mare, cunoscută și sub numele de Vinerea Patimilor, este o zi de profundă reculegere pentru creștinii ortodocși, marcând jertfa...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 17:41

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în România, de Paștele 2026

Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi adusă în România în Sâmbăta Mare, pe 11 aprilie 2026, continuând tradiția inițiată în anul 2009 de...

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în România, de Paștele 2026
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 13:27

De Paște, 900 de vârstnici singuri primesc sprijin și speranță prin Fundația Regală Margareta a României

De Paște, solidaritatea prinde viață: 900 de vârstnici nu mai sunt singuri În pragul sărbătorilor pascale, când majoritatea românilor se...

De Paște, 900 de vârstnici singuri primesc sprijin și speranță prin Fundația Regală Margareta a României