Laserul de la Măgurele, cel mai puternic din lume

Laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere din lume.

Articol editat de Gerhard Chwoika, 8 februarie 2019, 16:35

S-a întâmplat joi, 7 februarie 2019 când cercetătorii de la Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, ce sunt parte a proiectului european ELI-NP, au reuşit să atingă o putere stabilă a laserului de 7 petawaţi. „Anul trecut s-a atins puterea intermediară care de fapt era conform planului de 3 petawaţi, iar acum intră în testele finale pentru puterea nominală de 10 petawaţi, iar astăzi a fost confirmat că s-a atins deja puterea cea mai mare din lume, de 7 petawaţi”, a afirmat academicianul Nicolae Zamfir, directorul general al proiectului.

Ajungerea la o putere nominală de 10 petawaţi, pe care cercetătorii de la Măgurele speră să o atingă în următoarele luni, va permite realizarea unor experimente complexe, de interacţie a luminii şi de generare a unor stări speciale. Până ieri, cel mai puternic laser din lume era considerat cel din Coreea de Sud, unde au fost demonstraţi 4 petawaţi. Început în 2016, proiectul de asamblare a laserului de la Măgurele este realizat cu fonduri europene, în parteneriat cu compania franceză Thales. Costul total al proiectului se ridică la peste 300 de milioane de euro.  

Sistemul de lasere de la Măgurele mai are o componentă, Sistemul de Fascicul Gamma, a cărui viitoare funcţionare este în prezent incertă după ce, în noiembrie 2018, a fost reziliat contractul de 66 de milioane de euro cu Consorţiul EuroGammaS, aflat în subordinea Institutului Naţional de Fizică Nucleară din Italia, care trebuia să îl construiască. Nemulţumiţi de reziliere, italienii au dat în judecată partea română. Corina Creţu, comisarul european pentru Politică Regională şi candidat la europarlamentare, şi-a exprimat joi pe pagina de Facebook îngrijorarea cu privire la acest proiect. „Mărturisesc că sunt foarte îngrijorată de ultimele evoluţii privind proiectul ELI de la Măgurele; şi mă refer în mod special la litigiul existent între beneficiarul proiectului, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), şi consorţiul european EuroGammaS (EGS) privind realizarea Sistemului Fascicul Gamma de la Măgurele, care pune în pericol finalizarea proiectului. În acest sens, am însărcinat serviciile din subordinea mea(DG REGIO) să ofere sprijin tehnic părţilor implicate, pentru a putea depăşi blocajele privind implementarea acestui proiect, cauzate de rezilierea contractului menţionat anterior”, a scris ea. Ulterior, Ministerul Cercetării şi Inovării a transmis că „nu poate interveni direct în acest conflict”. „Dat fiind faptul că rezoluţiunea asupra contractului încheiat între IFIN-HH şi Consorţiul EuroGamaS poate fi anulată doar printr-o hotărâre a instanţei pe rolul căreia se află procesul la acest moment, nici Ministerul Cercetării si Inovării şi nici Guvernul României nu pot influenţa în niciun fel situaţia creată”, se arată într-un comunicat de presă de joi al Ministerului. În continuare se precizează că Sistemul Fascicul Gamma, „cel care face obiectul neînţelegerilor apărute” între Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) şi Asocierea EuroGammaS (EGS), „este doar o componentă a Proiectului „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP), celelalte componente fiind finalizate sau în curs de finalizare conform graficului de execuţie”. Reprezentanţii Ministerului Cercetării şi Inovării precizează că în 2016 au fost finalizate clădirile ELI-NP, fiind „funcţionale în integralitatea parametrilor proiectaţi, având toate autorizaţiile de funcţionare şi îndeplinind toate condiţiile tehnice şi legale”. Consorţiul EuroGammaS a întârziat livrarea echipamentelor pentru Sistemul Fascicul Gamma, pe motiv că clădirea unde ar urma să funcţioneze ar avea diverse probleme care ar periclita funcţionarea lor. Sistemul „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP) este în realitate alcătuit din două componente. Prima este alcătuită din două lasere de mare putere (două braţe a câte 10 petawaţi fiecare, 10 petawaţi însemnând 10% din puterea Soarelui), iar a doua este reprezentată de un generator de radiaţii gamma cu caracteristici performante (cel aflat acum în litigiu). Cu ajutorul ELI-NP, cercetătorii îşi propun să găsească soluţii şi răspunsuri pentru o serie de probleme pe care încă nu le ştim sau nu le putem rezolva. Astfel, o aplicaţie care ar putea rezulta din experimentele făcute la Măgurele ar fi o metodă revoluţionară pentru tratarea cancerului, acolo unde nu se mai poate interveni chirurgical. O altă aplicaţie ar fi simularea radiaţiei cosmice pentru a vedea cum se comportă materialele din care sunt făcute staţiile spaţiale sau navetele spaţiale pentru o călătorie de lungă durată, precum o viitoare misiune spre Marte. Tot la ELI-NP s-ar putea accelera particulele cu ajutorul laserului, metodă care ar putea putea înlocui pe viitor, cu succes, tehnologia costisitoare folosită acum la CERN. Nu în ultimul rând, cercetătorii îşi propun să găsească răspunsuri la probleme de fizică teoretică, de exemplu distribuţia elementelor în Univers. 

Sursa: descopera.ro