18 octombrie – Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane. Peste jumătate dintre victimele identificate în România sunt minori

Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane este marcată anual pe 18 octombrie, pentru a atrage atenția asupra uneia dintre cele mai grave forme de criminalitate organizată. În România, fenomenul afectează în special femeile și copiii. Potrivit datelor Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), în anul 2024 au fost identificate 610 victime, dintre care 333 erau minori, reprezentând 55% din total.

Articol editat de Adam Valentina, 18 octombrie 2026, 08:20

Traficul de persoane rămâne o problemă majoră la nivel european, iar exploatarea sexuală, munca forțată și exploatarea copiilor se numără printre principalele forme ale acestui fenomen.

De ce este marcată Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane pe 18 octombrie?

Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane a fost instituită în anul 2007, în urma unei recomandări a Parlamentului European și a unei propuneri formulate de Comisia Europeană.

Scopul acestei zile este creșterea gradului de conștientizare în rândul populației, dar și încurajarea autorităților, instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale să adopte măsuri eficiente de prevenire și combatere a traficului de persoane.

Traficul de persoane este considerat o formă de sclavie modernă și reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului.

Victimele pot fi exploatate în diferite scopuri, printre care exploatarea sexuală, munca forțată, cerșetoria forțată sau prelevarea ilegală de organe.

Traficul de persoane în România: 610 victime identificate în 2024

Potrivit datelor publicate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, în anul 2024 au fost identificate 610 victime ale traficului de persoane în România, în creștere cu 35% față de anul precedent.

Datele evidențiază vulnerabilitatea copiilor și a femeilor în fața rețelelor de exploatare.

Din totalul victimelor identificate:

• 333 erau minori, reprezentând aproximativ 55% din total;
• 491 erau femei;
• 119 erau bărbați.

Cele mai multe victime au provenit din București, cu 47 de cazuri, urmat de județele Bacău, cu 35 de victime, Sibiu, cu 34, Dolj, cu 33, și Brașov, cu 30 de victime.

Aceste date se referă la victimele identificate oficial în 2024 și nu reprezintă o estimare a numărului total de persoane exploatate.

Exploatarea sexuală, principala formă de trafic de persoane

Statisticile ANITP pentru anul 2024 arată că exploatarea sexuală rămâne una dintre cele mai frecvente forme de trafic de persoane în România.

Principalele categorii de exploatare consemnate au fost:

• 308 victime ale exploatării sexuale;
• 150 de victime ale exploatării prin pornografie infantilă;
• 96 de victime ale muncii forțate.

Au fost înregistrate și alte forme de exploatare, inclusiv căsătoria forțată, servitutea și tentativele de exploatare.

Minorii reprezintă o categorie deosebit de vulnerabilă, iar recrutarea poate avea loc prin promisiuni false, manipulare emoțională sau exploatarea unor situații familiale și economice dificile.

România, printre statele europene cu numeroase victime identificate

Conform raportului european pentru perioada 2019–2020, citat de AGERPRES, România ocupa locul al patrulea în Uniunea Europeană în privința numărului de victime ale traficului de persoane identificate, după Franța, Țările de Jos și Italia.

În aceeași perioadă, România se situa pe locul al doilea, după Franța, în ceea ce privește numărul persoanelor trimise în judecată și condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane și minori.

Documentarea AGERPRES evidențiază, de asemenea, amploarea exploatării cetățenilor români prin muncă forțată și exploatare sexuală în alte state europene.

Aceste comparații se referă la perioada 2019–2020 și nu trebuie interpretate drept un clasament actualizat pentru anul 2026.

Copiii și tinerii, printre cele mai vulnerabile categorii

La nivel european, traficul de persoane este asociat în special cu exploatarea sexuală și munca forțată.

Potrivit datelor istorice prezentate în documentarea AGERPRES, exploatarea sexuală reprezenta aproximativ 62% dintre cazurile de trafic de persoane din Uniunea Europeană.

O parte importantă a victimelor exploatării sexuale sunt adolescente și tinere, inclusiv persoane cu vârste între 14 și 25 de ani.

Printre factorii care favorizează recrutarea victimelor se numără sărăcia, lipsa oportunităților profesionale, vulnerabilitățile familiale și dorința de a obține un loc de muncă mai bine plătit în străinătate.

Grupul de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA) al Consiliului Europei a avertizat și asupra riscurilor generate de politicile restrictive privind imigrația, precum și de lipsa măsurilor adecvate de protecție a migranților și solicitanților de azil.

Protecție mai mare pentru copii împotriva abuzurilor sexuale online

Un pas legislativ important a fost făcut în România la 14 octombrie 2026, când președintele Nicușor Dan a promulgat legea de modificare a Codului penal privind materialele care conțin abuzuri sexuale asupra minorilor.

Modificările vizează articolul 374 din Codul penal și urmăresc consolidarea protecției copiilor împotriva abuzurilor sexuale online.

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane a salutat noua reglementare, subliniind că aceasta clarifică încadrarea juridică a materialelor care documentează abuzuri sexuale asupra copiilor.

Legea urmărește și adaptarea instrumentelor juridice la noile forme de producere și distribuire a acestor materiale, inclusiv la cele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale.

O componentă importantă a modificărilor legislative este recunoașterea faptului că păstrarea și distribuirea materialelor de abuz sexual pot produce o victimizare continuă a copiilor.

Cum poate fi prevenit traficul de persoane?

Prevenirea traficului de persoane presupune informarea populației și identificarea situațiilor care pot ascunde tentative de exploatare.

Printre semnalele de alarmă se numără ofertele de muncă neclare sau nerealist de avantajoase, solicitarea predării documentelor de identitate, controlul exercitat asupra libertății de mișcare și constrângerea unei persoane să desfășoare activități împotriva voinței sale.

Specialiștii recomandă verificarea ofertelor de angajare, în special a celor pentru străinătate, și evitarea transmiterii documentelor personale către persoane necunoscute.

În România, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane desfășoară, împreună cu instituții publice și organizații neguvernamentale, campanii de informare și prevenire.

Persoanele care suspectează o situație de trafic sau exploatare pot solicita sprijinul autorităților. În situații de pericol imediat trebuie apelat numărul unic de urgență 112.

18 octombrie, un apel la responsabilitate și prevenire

Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane readuce în atenție necesitatea protejării copiilor și a persoanelor vulnerabile, precum și importanța cooperării dintre autorități, instituții de învățământ, organizații neguvernamentale și comunități.

Datele oficiale arată că fenomenul continuă să afecteze sute de persoane identificate anual în România, iar prevenirea, educația și sprijinul acordat victimelor rămân esențiale pentru combaterea exploatării.

Sursa: AGERPRES, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), Consiliul Europei.

Foto: coe.int