Ascultă Radio România Reșița Live

In memoriam Carol I, primul rege al românilor

Pe 10 octombrie 1914 trecea la cele veșnice regele CAROL I. În 1866 România avea 4.115.818 de locuitori, iar în 1914, 7.771.341. Dintr-un stat vasal Imperiului Otoman, România a ajuns un stat independent și respectabil în Europa, dorit de ambele tabere aflate în conflict, începând din iulie 1914.

In memoriam Carol I, primul rege al românilor

Articol editat de Anca Bălălău, 10 octombrie 2022, 13:33 / actualizat: 11 octombrie 2022, 18:28

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, s-a născut pe 20 aprilie 1839,în Sigmaringen şi a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza.

Pe stil vechi, pe 27 septembrie/10 octombrie 1914, regele Carol I al României moare după o domnie de 48 de ani și este succedat de Ferdinand I al României.

După ce a primit acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea și pe cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, Principele Carol părăsește Castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf și se îndreaptă către România la sfârșitul lunii aprilie. Când a păşit prima oară pe teritoriul României, pe la Baziaș, județul Caraș Severin de astăzi, Carol I a rostit următoarele cuvinte:„Punând piciorul pe acest pământ sacru, m-am şi făcut român”.

La 10 mai intra în București, întâmpinat de peste 30.000 de locuitori la Băneasa, acolo unde primarul Dumitru Brătianu îi înmânează cheile orașului. În aceeași zi, depune, în limba franceză, jurământul de credință în calitate de domnitor, singurul cuvânt pronunțat în românește fiind „jur”.

Cancelarul Bismark îi spusese la pornirea înspre România: „De ce să nu încerci? Dacă reușești, cu atât mai bine pentru tine! Dacă eșuezi, o să te întorci cu amintiri interesante”. Spre meritul său și al dinastiei, Carol I nu a eșuat.

Pe 10 mai 1881 a avut loc încoronarea Principelui Carol I, când Parlamentul a votat transformarea țării din Principat în Regat, Carol I devenind astfel primul Rege al României. Din anul 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.

În cei 48 de ani de domnie , cea mai lungă din istoria statelor românești, Carol I a obținut independența țării, datorită căreia i-a și crescut imens prestigiul, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii.

A construit în munții Carpați castelul Peleș, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul ruso-turc (1877-1878), România a câștigat Dobrogea , dar a pierdut sudul Basarabiei, iar Carol a dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, care să lege noua provincie de restul țării.

Neîmplinirea cea mai importantă a domniei regelui Carol I, ca și a succesorilor lui în perioada monarhică a istoriei moderne a țării, a fost eșecul rezolvării problemelor tipice unei țări a cărei economie era bazată pe agricultură și a cărei populație era reprezentată în covârșitoare majoritate de țărani.
Regele Carol a fost descris drept o persoană rece. Era permanent preocupat de prestigiul dinastiei pe care o fondase.

Soția sa, Regina Elisabeta, îl caracteriza ca „o persoană care își poartă coroana și în somn”. Era foarte meticulos și încerca să își impună stilul fiecărei persoane care îl înconjura.

În timpul domniei sale, țara a obținut independența deplină față de Imperiul Otoman, după un război efectiv intens, modern și foarte eficace, cunoscut în istorie ca Războiul de Independență, dar și ca Războiul ruso-turc, 1877 – 1878, în care contribuția României a fost decisivă.

Despre loialitatea pentru neamul românesc, despre autoritate şi demnitate, amintindu-ne că atunci când Carol 1 s-a apucat să construiască castelul Peleș la Sinaia, a fost întrebat de ce construiește o reședință Regală la doi pași de graniță, care era pe atunci la Predeal, Carol 1 a răspuns: ,,Nu știu pe ce hărți vă uitați voi, dar pe harta mea, care include toate teritoriile ocupate de români, Peleșul este în mijlocul țării”!

Primul rege al românilor se cuvine a fi pomenit în rugăciunile noastre alături de toţi eroii neamului românesc.

Etichete:
„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 15:13

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița

Reșița a trăit în Vinerea Mare un moment de profundă încărcătură spirituală, odată cu desfășurarea, în premieră, a pelerinajului...

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 14:52

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș

Foarte mulți credincioși au venit la Catedrala Episcopală din Caransebeș să se roage împreună cu Preasfințitul Părinte Episcop Lucian la...

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 07:10

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Sezonul de vizitare la Peștera Comarnic se deschide oficial de Paște! Situată în inima Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, Peștera...

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 00:11

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște

Vinerea Mare, cunoscută și sub numele de Vinerea Patimilor, este o zi de profundă reculegere pentru creștinii ortodocși, marcând jertfa...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 17:41

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în România, de Paștele 2026

Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi adusă în România în Sâmbăta Mare, pe 11 aprilie 2026, continuând tradiția inițiată în anul 2009 de...

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în România, de Paștele 2026
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 13:27

De Paște, 900 de vârstnici singuri primesc sprijin și speranță prin Fundația Regală Margareta a României

De Paște, solidaritatea prinde viață: 900 de vârstnici nu mai sunt singuri În pragul sărbătorilor pascale, când majoritatea românilor se...

De Paște, 900 de vârstnici singuri primesc sprijin și speranță prin Fundația Regală Margareta a României
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 00:05

Joia Mare – ziua în care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii: tradiții, obiceiuri și semnificații în Săptămâna Patimilor

Joia Mare, una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor, are o încărcătură spirituală profundă pentru credincioși. Această...

Joia Mare – ziua în care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii: tradiții, obiceiuri și semnificații în Săptămâna Patimilor
Fapt divers miercuri, 8 aprilie 2026, 18:06

Îngerul, vorbind femeilor, a zis: nu vă temeți… Iisus le-a întâmpinat și le-a zis: bucurați-vă! Pastorală la Praznicul Învierii Domnului 2026 – Episcopia Caransebeșului

† LUCIAN, Episcop al Caransebeșului Har, pace și bucurie de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, iar de la noi binecuvântări arhierești...

Îngerul, vorbind femeilor, a zis: nu vă temeți… Iisus le-a întâmpinat și le-a zis: bucurați-vă! Pastorală la Praznicul Învierii Domnului 2026 – Episcopia Caransebeșului