Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Folclorul românesc a mai pierdut o voce: Ionela Prodan!

[FOTO] Folclorul românesc a mai pierdut o voce: Ionela Prodan!

Articol editat de Radio Resita, 16 aprilie 2018, 22:28 / actualizat: 17 aprilie 2018, 15:21

„Am ajuns în București grație marelui etnomuzicolog Harry Brauner, care nu avea copii, și împreună cu soția sa și cu sora acesteia, soția academicianului Grigore Moisil, m-au „adoptat”.

Vestea a întristat atât pe admiratorii artistei,  pe cei care apreciau calitatea vocii ei cu un timbru unic în muzica populară românească, dar mai ales a îndurerat familia sa.

„Om ireproșabil, om pur și minunat, om bun și simplu, om încărcat de daruri. Minune de la Dumnezeu! Ai fost un artist emerit, un om fără egal, de o bunătate și o simplitate incredibilă. Ai sădit în inimile românilor clipe de neuitat și i-ai bucurat ani de zile cu vocea ta inegalabilă. Ai avut un har nepereche și ai reușit, astfel, să faci o întreagă lume să te iubească și să te respecte. Pentru noi ai fost cea mai bună mamă, pentru poporul român ai fost bun național! În inimile oamenilor, pe care i-ai iubit și bucurat cu vocea ta, nu vei muri niciodată! Ai fost, ești și vei rămâne îngerul nostru păzitor! Te iubim și te vom iubi mereu!
Mama noastră, artistul preferat al dumneavoastră! Putem plânge, știind ca a plecat, sau putem zâmbi, știind că a trăit cu adevărat”, a scris fiica artistei, Anamaria Prodan Reghecampf, pe pagina sa de socializare.

„Ionela Prodan, o voce de care cu siguranță veți auzi”

Ionela Prodan s-a născut pe 6 octombrie1947.Deși nu a avut o viață ușoară educația și ambiția au făcut-o să își păstreze principiile în toate momentele de cumpănă sau bucurie.

 „Am ajuns în București grație marelui etnomuzicolog Harry Brauner, care nu avea copii, și împreună cu soția sa și cu sora acesteia, soția academicianului Grigore Moisil, m-au „adoptat”. Aveam câte o cameră în casa fiecăruia. Harry Brauner m-a prezentat multor folcloriști importanți, care m-au sfătuit de bine. Acum, când spun ceva în lumea folclorului românesc am pretenția că am avut de la cine învăța, că am întâlnit oameni deosebiți. Dar și eu m-am integrat în societate cât se poate de solid, cu prestanță. Mama mereu îmi spunea că trebuie să fac școală, abia apoi să cânt. Și m-am ambiționat și am intrat cu bursă, că mama nu-și permitea să mă susțină, la Facultatea de Istorie-Geografie. Am dat definitivatul și mi-am luat gradul al II-lea în Istorie, apoi am făcut a doua facultate, Filosofia. Eu am avut în frunte un mir pus de Dumnezeu, însă cel mai bun lucru în viață este lucratul în echipă, te poți dezvolta pe mai multe arii, iar când aduni totul rezultă o personalitate. În cântecele mele de greutate se simte și multă durere. Așa a rămas celebru și cântecul vieții mele: „Din bucata mea de pâine”, piesa aceasta n-are moarte. Am creat-o într-o clipă de mare durere și deznădejde, în urma relației cu anumite persoane care m-au trădat. Așa a luat viață acest cântec: „Din bucata mea de pâine/ Am crescut un om şi-un câine (…)/ Când am bani și o duc bine/ Toată lumea e cu mine/ De n-am bani și o duc rău/ Nici cel neam nu-i neamul meu/ Și atunci te-ntreb pe tine/ Care-i om și care-i câine?”. Am fost director în Ministerul Culturii, am fost realizator la Radio România Actualități, apoi am fost producător de emisiuni muzicale la diverse televiziuni,  vreme de șapte, opt ani.Țin minte că academicianul Grigore Moisil, prin 1971, a cerut o piesă la radio cu mine, însă eu nu eram cunoscută la vremea aceea în București și i-a certat pe realizatori că nu au. Și atunci le-a spus: „Ionela Prodan, o voce de care cu siguranță veți auzi”, mărturisea regretata artistă într-un interviu despre viața ei.

În vârstă de 70 de ani a pierdut bătălia cu boala după o grea suferință,lăsând în urma sa copii și nepoți îndoliați, dar și o salbă de cântece populare ce  rămâne în sufletele iubitorilor de folclor.

Președinția României i-a conferit artistei Ionela Prodan la 29 noiembrie 2002 Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală.

Dumnezeu să o odihnească în pace pe Ionela Prodan.Condoleanțe familiei!

Anca Bica Bălălău

Sursa:wikipedia

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 15:13

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița

Reșița a trăit în Vinerea Mare un moment de profundă încărcătură spirituală, odată cu desfășurarea, în premieră, a pelerinajului...

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 14:52

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș

Foarte mulți credincioși au venit la Catedrala Episcopală din Caransebeș să se roage împreună cu Preasfințitul Părinte Episcop Lucian la...

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 07:10

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Sezonul de vizitare la Peștera Comarnic se deschide oficial de Paște! Situată în inima Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, Peștera...

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 00:11

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște

Vinerea Mare, cunoscută și sub numele de Vinerea Patimilor, este o zi de profundă reculegere pentru creștinii ortodocși, marcând jertfa...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 17:41

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în România, de Paștele 2026

Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi adusă în România în Sâmbăta Mare, pe 11 aprilie 2026, continuând tradiția inițiată în anul 2009 de...

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în România, de Paștele 2026
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 13:27

De Paște, 900 de vârstnici singuri primesc sprijin și speranță prin Fundația Regală Margareta a României

De Paște, solidaritatea prinde viață: 900 de vârstnici nu mai sunt singuri În pragul sărbătorilor pascale, când majoritatea românilor se...

De Paște, 900 de vârstnici singuri primesc sprijin și speranță prin Fundația Regală Margareta a României
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 00:05

Joia Mare – ziua în care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii: tradiții, obiceiuri și semnificații în Săptămâna Patimilor

Joia Mare, una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor, are o încărcătură spirituală profundă pentru credincioși. Această...

Joia Mare – ziua în care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii: tradiții, obiceiuri și semnificații în Săptămâna Patimilor
Fapt divers miercuri, 8 aprilie 2026, 18:06

Îngerul, vorbind femeilor, a zis: nu vă temeți… Iisus le-a întâmpinat și le-a zis: bucurați-vă! Pastorală la Praznicul Învierii Domnului 2026 – Episcopia Caransebeșului

† LUCIAN, Episcop al Caransebeșului Har, pace și bucurie de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, iar de la noi binecuvântări arhierești...

Îngerul, vorbind femeilor, a zis: nu vă temeți… Iisus le-a întâmpinat și le-a zis: bucurați-vă! Pastorală la Praznicul Învierii Domnului 2026 – Episcopia Caransebeșului