Cine a fost, de fapt, Moș Ion Roată – țăranul care a contribuit decisiv la Unirea Principatelor Române

Moș Ion Roată, țăranul intrat în istorie și transformat în personaj literar de Ion Creangă, nu este doar o figură de poveste, ci o personalitate reală, cu un rol concret în înfăptuirea Unirii Principatelor Române. Deputat în Divanul ad-hoc al Moldovei, susținător ferm al Unirii și al reformei agrare, Ion Roată a fost una dintre vocile țărănimii într-un moment-cheie al istoriei românești.

Articol editat de Valentina Adam, 24 ianuarie 2026, 08:53

Contrar imaginii literare, Ion Roată nu era un „moș” în sensul vârstei înaintate. La momentul alegerii sale ca deputat, în anul 1857, avea 50 de ani, era în putere, întreprinzător și curajos, un om respectat de comunitatea sa.

Origini și formare

Ion Roată s-a născut în 1806, în comuna Câmpuri, din fostul județ Putna, într-o familie de țărani clăcași. Deși nu a avut acces la școală și nu știa să scrie, s-a remarcat prin inteligență practică, onestitate și curaj civic, calități care l-au recomandat drept reprezentant al semenilor săi.

Spunea lucrurilor pe nume, inclusiv boierilor, și nu se temea să-și apere punctul de vedere. Tocmai această verticalitate l-a propulsat în fruntea comunității.

Deputat în Divanul ad-hoc al Moldovei

La alegerile din 1857, Ion Roată a fost ales în unanimitate deputat al județului Putna în Divanul ad-hoc al Moldovei, forul care urma să decidă viitorul politic al Principatelor. Scopul său era clar:

• susținerea Unirii Principatelor,
• desființarea privilegiilor boierești,
• împroprietărirea clăcașilor.

Lucrările Divanului au durat trei luni, timp în care Ion Roată a participat la toate cele 31 de ședințe, demonstrând că nu este cu nimic mai prejos decât aleșii cu studii superioare.

Despre el, Ion Creangă scria:

„Moș Ion Roată… nu prea punea temeiu pe vorbele boierești și spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormolea ceva la inimă.”

Momentul Unirii și recunoașterea istorică

Ion Roată este amintit de Mihail Kogălniceanu ca participant la ședința decisivă din 7 octombrie 1857, când Divanul ad-hoc a votat propunerea pentru Unirea Principatelor. Atunci, deputatul țăranilor din Putna ar fi exclamat: „Noi nu știm a ura, dar Dumnezeu știe a îndura!”

Tot el a adus în Divan celebra „Propunere a deputaților săteni”, o jalbă care descria suferințele țărănimii și cerea împroprietărirea clăcașilor. Documentul, semnat în primul rând de Ion Roată, a provocat un adevărat scandal politic.

Arestat și persecutat pentru convingerile sale

Atitudinea sa fermă împotriva boierimii i-a adus rapid represalii. După închiderea lucrărilor Divanului, Ion Roată a fost considerat de autorități „stricător al ordinii publice” și a fost arestat la Iași.
A fost eliberat doar pe chezășia județului și a sătenilor din Câmpuri, sub strictă supraveghere polițienească și cu interdicția de a se mai implica în activitatea politică.

Persecutat și hulit, a fost nevoit să-și părăsească satul natal și s-a mutat la Gura Văii, unde a continuat să lupte pentru aplicarea reformelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Lupta pentru pământ și sfârșitul în sărăcie

Ion Roată a fost numit în comisia pentru împroprietărirea clăcașilor și, în lipsa specialiștilor, a participat personal la împărțirea loturilor de pământ. Cu toate acestea, destinul său personal a rămas tragic.

După proclamarea Independenței României, la intervenția lui Mihail Kogălniceanu, Ion Roată a fost decorat cu Ordinul „Steaua României”, în semn de recunoaștere pentru contribuția sa la Unirea Principatelor.
Cu toate acestea, a murit sărac, în 1882, la vârsta de 76 de ani, fiind înmormântat la Gura Văii. Cu doi ani înainte de moarte, autoritățile recunoșteau oficial că ajunsese „în sapă de lemn”.

Moș Ion Roată – simbol al României profunde

Ion Roată rămâne simbolul țăranului român lucid, demn și implicat, un om fără școală, dar cu un profund simț al dreptății. Fără oameni ca el, Unirea Principatelor nu ar fi fost doar mai dificilă, ci poate imposibilă. Este dovada că istoria nu se face doar în cancelarii, ci și prin curajul celor simpli, care au știut ce vor pentru ei și pentru țară.

Foto adevarul.ro