Ascultă Radio România Reșița Live

Cât de autentică mai este mâncarea tradiţională de 1 Decembrie?

Cât de autentică mai este mâncarea tradiţională de 1 Decembrie?

Articol editat de Mirabela Afronie, 1 decembrie 2016, 06:38

În fiecare an, la mesele câmpeneşti oferite de autorităţi cu ocazia zilei de 1 Decembrie, meniul uzual este format din fasole cu cârnăciori sau, după caz, cu costiţă afumată. Cu toate că este prezentată oficial drept mâncarea tradiţională a Zilei Naţionale, statisticile – tot oficiale – privind preparatul de fasole cu costiţă/cârnăciori arată că doar o mică parte din consumul intern al acestor ingrediente este asigurat din producţia autohtonă, marile cantităţi provenind din import.

Un studiu al Consiliului Concurenţei, spre exemplu, arată că fasolea din consumul intern provine doar în proporţie de 4% din recolta sau producţia naţională, restul de 96% fiind adusă din import. Detaliat, importurile de fasole provin din UE (fără România) în proporţie de 32% şi din afara UE în proporţie de 64%, restul de 4% reprezentând producţia naţională.

De cealaltă parte, statisticile patronatelor cu profil alimentar arată că mezelurile sunt în proporţie de peste 90% procesate în România, dar carnea – ca ingredient principal – este adusă din import, mai ales cea de porc, proporţia medie a importurilor fiind de 60%. Sau, în termeni geometrici, dintr-un metru de cârnaţi 60 de centimetri provin din import şi 40 de centimetri provin din producţia naţională, doar prepararea (procesarea) executându-se local.

„De vreo 15 ani, în România producţia de fasole este aproape zero, pentru că este greu de vândut în condiţiile concurenţei importurilor. Chiar şi cea care este prezentată drept producţie românească este de fapt amestecată cu fasole din import. Iar despre aceasta gospodinele spun că nu e bună pentru că nu se fierb simultan toate boabele, unele rămânând tari şi stricând astfel mâncarea”, a declarat pentru MEDIAFAX Sorin Minea, preşedintele patronatului ROMALIMENTA.

„Cât despre preparatele din carne, sigur că procesarea se face majoritar în România – mai puţin acele sortimente din categoria premium, aduse din ţări cu tradiţie – însă materia primă, carnea brută în carcasă, este de import în proporţie de 60%. Şi încă ceva: anual, 1,3 milioane de porci (grăsuni) sacrificaţi în România sunt aduşi de fapt din import, astfel că e greu de stabilit ce mai e românesc şi ce nu în mezelurile noastre”, a subliniat liderul patronal.

Statisticile Consiliului Concurenţei mai arată că la aproape toate grupele de legume şi fructe importurile au proporţii de peste 50%, cu excepţia cireşelor (45%) şi a verzei (43%). Cele mai mari proporţii ale importurilor în consumul intern sunt consemnate la fasole (96%), pere (95%), mere (86%) şi struguri (85%).

Etichete:
Săptămâna Mare sau a Patimilor – semnificații, tradiții și rânduieli
Fapt divers luni, 6 aprilie 2026, 00:36

Săptămâna Mare sau a Patimilor – semnificații, tradiții și rânduieli

Săptămâna Pătimirilor Domnului, cunoscută și ca Săptămâna Mare, este cea mai importantă perioadă din calendarul liturgic creștin. Aceasta...

Săptămâna Mare sau a Patimilor – semnificații, tradiții și rânduieli
Paștele pentru catolici și Floriile pentru ortodocși – sărbătoare dublă în România: semnificații, tradiții și explicații
Fapt divers duminică, 5 aprilie 2026, 00:54

Paștele pentru catolici și Floriile pentru ortodocși – sărbătoare dublă în România: semnificații, tradiții și explicații

În anumite perioade, calendarul creștin aduce o coincidență rară și profund simbolică: Paștele catolic și Floriile ortodoxe sunt celebrate...

Paștele pentru catolici și Floriile pentru ortodocși – sărbătoare dublă în România: semnificații, tradiții și explicații
Mesajul de Paște al episcopului diecezan de Timişoara Iosif Csaba Pál – speranță, credință și iubire în lumina Învierii
Fapt divers sâmbătă, 4 aprilie 2026, 20:00

Mesajul de Paște al episcopului diecezan de Timişoara Iosif Csaba Pál – speranță, credință și iubire în lumina Învierii

Cu ocazia Paștelui, Excelența Sa Iosif Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, a transmis un mesaj profund adresat credincioșilor, centrat pe...

Mesajul de Paște al episcopului diecezan de Timişoara Iosif Csaba Pál – speranță, credință și iubire în lumina Învierii
Tradiții pascale păstrate cu sfinţenie de comunitatea croată din Iabalcea, Caraș-Severin
Fapt divers vineri, 3 aprilie 2026, 00:46

Tradiții pascale păstrate cu sfinţenie de comunitatea croată din Iabalcea, Caraș-Severin

Comunitatea croată din satul Iabalcea, județul Caraș-Severin, păstrează cu sfințenie obiceiurile pascale, combinând armonios tradițiile...

Tradiții pascale păstrate cu sfinţenie de comunitatea croată din Iabalcea, Caraș-Severin
Fapt divers joi, 2 aprilie 2026, 09:03

Primăria Timișoara alocă aproape 200.000 de lei pentru olimpiadele naționale găzduite în oraș

Primăria Municipiului Timișoara va aloca fonduri din bugetul local pentru organizarea etapelor naționale ale olimpiadelor școlare găzduite în...

Primăria Timișoara alocă aproape 200.000 de lei pentru olimpiadele naționale găzduite în oraș
Fapt divers joi, 2 aprilie 2026, 08:32

Primăria Arad, iluminată în albastru de Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului

Primăria Municipiului Arad marchează Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, joi, 2 aprilie 2026, printr-un gest simbolic de...

Primăria Arad, iluminată în albastru de Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului
Fapt divers joi, 2 aprilie 2026, 00:05

Verde de primăvară. De ce mâncăm „verdeţuri” în Joia Mare conform ritului apusean

Semnificaţia denumirii de Joia Verde pentru Joia Sfântă sau Mare nu este pe deplin lămurită. Câteva clarificări privind originea acestei...

Verde de primăvară. De ce mâncăm „verdeţuri” în Joia Mare conform ritului apusean
Fapt divers miercuri, 1 aprilie 2026, 10:57

Se lansează Fondul Tematic ECO Banatul Montan – apel de proiecte pentru natură și comunitate

Fundația Comunitară Banatul Montan a lansat Fondul Tematic ECO Banatul Montan, o inițiativă menită să sprijine proiecte locale care aduc...

Se lansează Fondul Tematic ECO Banatul Montan – apel de proiecte pentru natură și comunitate