Ascultă Radio România Reșița Live

Cât de autentică mai este mâncarea tradiţională de 1 Decembrie?

Cât de autentică mai este mâncarea tradiţională de 1 Decembrie?

Articol editat de Mirabela Afronie, 1 decembrie 2016, 06:38

În fiecare an, la mesele câmpeneşti oferite de autorităţi cu ocazia zilei de 1 Decembrie, meniul uzual este format din fasole cu cârnăciori sau, după caz, cu costiţă afumată. Cu toate că este prezentată oficial drept mâncarea tradiţională a Zilei Naţionale, statisticile – tot oficiale – privind preparatul de fasole cu costiţă/cârnăciori arată că doar o mică parte din consumul intern al acestor ingrediente este asigurat din producţia autohtonă, marile cantităţi provenind din import.

Un studiu al Consiliului Concurenţei, spre exemplu, arată că fasolea din consumul intern provine doar în proporţie de 4% din recolta sau producţia naţională, restul de 96% fiind adusă din import. Detaliat, importurile de fasole provin din UE (fără România) în proporţie de 32% şi din afara UE în proporţie de 64%, restul de 4% reprezentând producţia naţională.

De cealaltă parte, statisticile patronatelor cu profil alimentar arată că mezelurile sunt în proporţie de peste 90% procesate în România, dar carnea – ca ingredient principal – este adusă din import, mai ales cea de porc, proporţia medie a importurilor fiind de 60%. Sau, în termeni geometrici, dintr-un metru de cârnaţi 60 de centimetri provin din import şi 40 de centimetri provin din producţia naţională, doar prepararea (procesarea) executându-se local.

„De vreo 15 ani, în România producţia de fasole este aproape zero, pentru că este greu de vândut în condiţiile concurenţei importurilor. Chiar şi cea care este prezentată drept producţie românească este de fapt amestecată cu fasole din import. Iar despre aceasta gospodinele spun că nu e bună pentru că nu se fierb simultan toate boabele, unele rămânând tari şi stricând astfel mâncarea”, a declarat pentru MEDIAFAX Sorin Minea, preşedintele patronatului ROMALIMENTA.

„Cât despre preparatele din carne, sigur că procesarea se face majoritar în România – mai puţin acele sortimente din categoria premium, aduse din ţări cu tradiţie – însă materia primă, carnea brută în carcasă, este de import în proporţie de 60%. Şi încă ceva: anual, 1,3 milioane de porci (grăsuni) sacrificaţi în România sunt aduşi de fapt din import, astfel că e greu de stabilit ce mai e românesc şi ce nu în mezelurile noastre”, a subliniat liderul patronal.

Statisticile Consiliului Concurenţei mai arată că la aproape toate grupele de legume şi fructe importurile au proporţii de peste 50%, cu excepţia cireşelor (45%) şi a verzei (43%). Cele mai mari proporţii ale importurilor în consumul intern sunt consemnate la fasole (96%), pere (95%), mere (86%) şi struguri (85%).

Etichete:
„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 15:13

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița

Reșița a trăit în Vinerea Mare un moment de profundă încărcătură spirituală, odată cu desfășurarea, în premieră, a pelerinajului...

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița
Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 14:52

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș

Foarte mulți credincioși au venit la Catedrala Episcopală din Caransebeș să se roage împreună cu Preasfințitul Părinte Episcop Lucian la...

Săptămâna Mare la Catedrala Episcopală din Caransebeș
Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 07:10

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Sezonul de vizitare la Peștera Comarnic se deschide oficial de Paște! Situată în inima Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, Peștera...

Start de sezon la Peștera Comarnic în Sâmbăta Mare – o aventură unică în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului
Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 00:11

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște

Vinerea Mare, cunoscută și sub numele de Vinerea Patimilor, este o zi de profundă reculegere pentru creștinii ortodocși, marcând jertfa...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos: tradiții și superstiții înainte de Paște
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 17:41

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în România, de Paștele 2026

Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi adusă în România în Sâmbăta Mare, pe 11 aprilie 2026, continuând tradiția inițiată în anul 2009 de...

Aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim în România, de Paștele 2026
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 13:27

De Paște, 900 de vârstnici singuri primesc sprijin și speranță prin Fundația Regală Margareta a României

De Paște, solidaritatea prinde viață: 900 de vârstnici nu mai sunt singuri În pragul sărbătorilor pascale, când majoritatea românilor se...

De Paște, 900 de vârstnici singuri primesc sprijin și speranță prin Fundația Regală Margareta a României
Fapt divers joi, 9 aprilie 2026, 00:05

Joia Mare – ziua în care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii: tradiții, obiceiuri și semnificații în Săptămâna Patimilor

Joia Mare, una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor, are o încărcătură spirituală profundă pentru credincioși. Această...

Joia Mare – ziua în care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii: tradiții, obiceiuri și semnificații în Săptămâna Patimilor
Fapt divers miercuri, 8 aprilie 2026, 18:06

Îngerul, vorbind femeilor, a zis: nu vă temeți… Iisus le-a întâmpinat și le-a zis: bucurați-vă! Pastorală la Praznicul Învierii Domnului 2026 – Episcopia Caransebeșului

† LUCIAN, Episcop al Caransebeșului Har, pace și bucurie de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, iar de la noi binecuvântări arhierești...

Îngerul, vorbind femeilor, a zis: nu vă temeți… Iisus le-a întâmpinat și le-a zis: bucurați-vă! Pastorală la Praznicul Învierii Domnului 2026 – Episcopia Caransebeșului