Ascultă Radio România Reșița Live

Cât de autentică mai este mâncarea tradiţională de 1 Decembrie?

Cât de autentică mai este mâncarea tradiţională de 1 Decembrie?

Articol editat de Mirabela Afronie, 1 decembrie 2016, 06:38

În fiecare an, la mesele câmpeneşti oferite de autorităţi cu ocazia zilei de 1 Decembrie, meniul uzual este format din fasole cu cârnăciori sau, după caz, cu costiţă afumată. Cu toate că este prezentată oficial drept mâncarea tradiţională a Zilei Naţionale, statisticile – tot oficiale – privind preparatul de fasole cu costiţă/cârnăciori arată că doar o mică parte din consumul intern al acestor ingrediente este asigurat din producţia autohtonă, marile cantităţi provenind din import.

Un studiu al Consiliului Concurenţei, spre exemplu, arată că fasolea din consumul intern provine doar în proporţie de 4% din recolta sau producţia naţională, restul de 96% fiind adusă din import. Detaliat, importurile de fasole provin din UE (fără România) în proporţie de 32% şi din afara UE în proporţie de 64%, restul de 4% reprezentând producţia naţională.

De cealaltă parte, statisticile patronatelor cu profil alimentar arată că mezelurile sunt în proporţie de peste 90% procesate în România, dar carnea – ca ingredient principal – este adusă din import, mai ales cea de porc, proporţia medie a importurilor fiind de 60%. Sau, în termeni geometrici, dintr-un metru de cârnaţi 60 de centimetri provin din import şi 40 de centimetri provin din producţia naţională, doar prepararea (procesarea) executându-se local.

„De vreo 15 ani, în România producţia de fasole este aproape zero, pentru că este greu de vândut în condiţiile concurenţei importurilor. Chiar şi cea care este prezentată drept producţie românească este de fapt amestecată cu fasole din import. Iar despre aceasta gospodinele spun că nu e bună pentru că nu se fierb simultan toate boabele, unele rămânând tari şi stricând astfel mâncarea”, a declarat pentru MEDIAFAX Sorin Minea, preşedintele patronatului ROMALIMENTA.

„Cât despre preparatele din carne, sigur că procesarea se face majoritar în România – mai puţin acele sortimente din categoria premium, aduse din ţări cu tradiţie – însă materia primă, carnea brută în carcasă, este de import în proporţie de 60%. Şi încă ceva: anual, 1,3 milioane de porci (grăsuni) sacrificaţi în România sunt aduşi de fapt din import, astfel că e greu de stabilit ce mai e românesc şi ce nu în mezelurile noastre”, a subliniat liderul patronal.

Statisticile Consiliului Concurenţei mai arată că la aproape toate grupele de legume şi fructe importurile au proporţii de peste 50%, cu excepţia cireşelor (45%) şi a verzei (43%). Cele mai mari proporţii ale importurilor în consumul intern sunt consemnate la fasole (96%), pere (95%), mere (86%) şi struguri (85%).

Etichete:
Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:28

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda

Masa de Paște a românilor este marcată de abundență din cele mai vechi timpuri. Mâncărurile diverse, cele mai multe „grele“, astăzi cu...

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda
„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:21

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, un moment profund spiritual care aduce vestea Învierii Domnului și cheamă...

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Cele mai spectaculoase castele din România
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 08:00

Cele mai spectaculoase castele din România

Toată lumea cunoaște câteva castele de pe teritoriul României, însă puțini știu că numărul acestora se ridică la aproape 100, fără să...

Cele mai spectaculoase castele din România
Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers sâmbătă, 19 aprilie 2025, 08:38

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, cunoscută și ca Ziua Tăcerii sau Ziua Înmormântării Domnului, este ultima zi a Săptămânii Patimilor. Aceasta este...

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers vineri, 18 aprilie 2025, 11:05

Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume

Tradiții și obiceiuri de Paște din lume: Rădăcini spirituale și culturale uimitoare Paștele este una dintre cele mai celebrate sărbători...

Tradiții și obiceiuri inedite de Paște, în lume
Fapt divers vineri, 18 aprilie 2025, 00:01

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos

Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră, este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Sfântă, care...

Vinerea Mare – ziua jertfei și a reculegerii profunde în tradiția creștină. Zi de post negru, în semn de recunoştinţă pentru Iisus Hristos
Fapt divers joi, 17 aprilie 2025, 18:50

Săptămâna Patimilor – o perioadă de profundă reflecție spirituală înaintea Paștelui

Săptămâna Patimilor, cunoscută și sub numele de Săptămâna Mare, marchează ultimele zile din Postul Paștelui și este dedicată rememorării...

Săptămâna Patimilor – o perioadă de profundă reflecție spirituală înaintea Paștelui
Fapt divers joi, 17 aprilie 2025, 17:03

Tradiții de Paște păstrate cu sfințenie de croații din Iabalcea

Comunitatea croată din satul Iabalcea de pe raza comunei Caraşova din Caraș-Severin, păstrează cu sfințenie tradițiile pascale, reflectând o...

Tradiții de Paște păstrate cu sfințenie de croații din Iabalcea