Ascultă Radio România Reșița Live

Cascada Bigăr – „prinţesa” rătăcită de la Paralela 45

Cascada Bigar - imagine articol

Banatul Montan abundă în locuri frumoase, fie construite de mâna omului, fie de puterea incredibilă a naturii. Radio România Reşiţa ne propune să explorăm câteva dintre aceste zone minunate, care ne bucură ochiul şi ne fac să uităm de grijile cotidiene.

Prima oprire: Cascada Bigăr – una dintre cele mai frumoase căderi de apă ale Terrei! Potrivit site-ului The World Geography, aceasta a fost inclusă în topul celor mai spectaculoase cascade din întreaga lume, în 2013, ocupând primul loc.

Izbucul Bigăr

De o frumuseţe magică şi situat la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord – la Paralela 45, Izbucul Bigăr te poartă în lumea basmului – de la izvor şi până la revărsarea în cascadă!

În Banat, se numeşte izbuc – un izvor din care apa iese la lumină de sub stâncă. În cazul nostru, apa  izvorăşte de sub stânca impunătoare a Cârşiei Gozna, înaltă de peste 50 metri, formând un ochi de apă atât de limpede, încât se văd pe fundul lui firişoarele de nisip şi păstrăvii înotând. O parte din apa acestui izvor de o puritate rară este captată şi dirijată spre Păstrăvăria Miniş, o altă zonă care merită văzută dacă ajungi în zonă.

Peştera Bigăr

Deasupra izbucului Bigăr se află peştera cu aceeaşi denumire. Aici „sufletul” prinţesei rătăcite s-a adăpostit de teama sălbăticiunilor şi plânge în hohote, alimentându-l cu lacrimi cristaline şi cu aceeaşi intensitate,  fie vreme de secetă sau ploi. Îţi „iei inima în dinţi”, îţi sufleci pantalonii ca să traversezi apa rece ca gheaţa şi începi să te caţeri spre peşteră. Intri, dar nu ajungi să-ţi tragi sufletul căci te cuprind fiorii. Poţi să juri că în liniştea adâncurilor, printre ciripiturile înăbuşite ale păsărelelor şi susurul izvorului se aud suspinele prinţesei rătăcite.

Cascada Bigăr

Cascada Bigăr, „prinţesa” Banatului Montan, a fost înființată în anul 1982 ca şi rezervaţie naturală, iar din 2000 a fost  declarată arie protejată de interes naţional. În trecut a fost numită şi Cascada Coronini, după fostul guvernator al Banatului, din secolul al XIX-lea, Johann Baptist Coronini – Cronberg.

Înaltă de aproximativ şapte metri, cascada este  alcătuită din tuf calcaros „brodat” cu lacrimi cristaline, precum o ţesătură populară bănăţeană, cu fir fin de borangic. Este un fenomen al naturii de o frumuseţe rară. Pe conul de stâncă, învelit de un muşchi verde, apa se prelinge dantelat şi mângâiată de razele soarelui şi când nu te aştepţi, dă naştere unui curcubeu discret pe o perdea de stropi de apă. Pare a fi rochia miresei muntelui. Iarna, ţurţurii de gheaţă formează aşa-numitul Palat de Cleştar.

Cum ajungi?

Accesul spre acest loc mirific se face cu automobilul, până în parcarea situată intenţionat la ceva distanţă, pentru a nu tulbura cumva „prinţesa”, şi amenajată special pentru vizitatori.

Sunt mai multe rute pe care poţi ajunge la cascada Bigăr. Dacă punctul de pornire este Reşiţa, atunci trebuie să mergi pe drumul spre Anina pe DN 58. Vei trece prin Caraşova, iar la intersecţia cu DN57B – drumul spre Oraviţa, trebuie să mergi în stânga, spre Bozovici. Accesul este extrem de facil, cascada aflându-se la câțiva metri de șosea, la punctul numit „Paralela 45“.

Dacă vii dinspre staţiunea Băile Herculane sau Caransebeş pe E70, la indicatorul cu localitatea Plugova se continuă pe DN57B în direcţia Bozovici – Anina.

Cascada Bigăr – „prinţesa” rătăcită de la Paralela 45

Articol editat de Mirabela Afronie, 21 iunie 2020, 10:12 / actualizat: 14 iulie 2024, 11:24

Banatul Montan abundă în locuri frumoase, fie construite de mâna omului, fie de puterea incredibilă a naturii. Radio România Reşiţa ne propune să explorăm câteva dintre aceste zone minunate, care ne bucură ochiul şi ne fac să uităm de grijile cotidiene.

Prima oprire: Cascada Bigăr – una dintre cele mai frumoase căderi de apă ale Terrei! Potrivit site-ului The World Geography, aceasta a fost inclusă în topul celor mai spectaculoase cascade din întreaga lume, în 2013, ocupând primul loc.

Izbucul Bigăr

De o frumuseţe magică şi situat la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord – la Paralela 45, Izbucul Bigăr te poartă în lumea basmului – de la izvor şi până la revărsarea în cascadă!

În Banat, se numeşte izbuc – un izvor din care apa iese la lumină de sub stâncă. În cazul nostru, apa  izvorăşte de sub stânca impunătoare a Cârşiei Gozna, înaltă de peste 50 metri, formând un ochi de apă atât de limpede, încât se văd pe fundul lui firişoarele de nisip şi păstrăvii înotând. O parte din apa acestui izvor de o puritate rară este captată şi dirijată spre Păstrăvăria Miniş, o altă zonă care merită văzută dacă ajungi în zonă.

Peştera Bigăr

Deasupra izbucului Bigăr se află peştera cu aceeaşi denumire. Aici „sufletul” prinţesei rătăcite s-a adăpostit de teama sălbăticiunilor şi plânge în hohote, alimentându-l cu lacrimi cristaline şi cu aceeaşi intensitate,  fie vreme de secetă sau ploi. Îţi „iei inima în dinţi”, îţi sufleci pantalonii ca să traversezi apa rece ca gheaţa şi începi să te caţeri spre peşteră. Intri, dar nu ajungi să-ţi tragi sufletul căci te cuprind fiorii. Poţi să juri că în liniştea adâncurilor, printre ciripiturile înăbuşite ale păsărelelor şi susurul izvorului se aud suspinele prinţesei rătăcite.

Cascada Bigăr

Cascada Bigăr, „prinţesa” Banatului Montan, a fost înființată în anul 1982 ca şi rezervaţie naturală, iar din 2000 a fost  declarată arie protejată de interes naţional. În trecut a fost numită şi Cascada Coronini, după fostul guvernator al Banatului, din secolul al XIX-lea, Johann Baptist Coronini – Cronberg.

Înaltă de aproximativ şapte metri, cascada este  alcătuită din tuf calcaros „brodat” cu lacrimi cristaline, precum o ţesătură populară bănăţeană, cu fir fin de borangic. Este un fenomen al naturii de o frumuseţe rară. Pe conul de stâncă, învelit de un muşchi verde, apa se prelinge dantelat şi mângâiată de razele soarelui şi când nu te aştepţi, dă naştere unui curcubeu discret pe o perdea de stropi de apă. Pare a fi rochia miresei muntelui. Iarna, ţurţurii de gheaţă formează aşa-numitul Palat de Cleştar.

Cum ajungi?

Accesul spre acest loc mirific se face cu automobilul, până în parcarea situată intenţionat la ceva distanţă, pentru a nu tulbura cumva „prinţesa”, şi amenajată special pentru vizitatori.

Sunt mai multe rute pe care poţi ajunge la cascada Bigăr. Dacă punctul de pornire este Reşiţa, atunci trebuie să mergi pe drumul spre Anina pe DN 58. Vei trece prin Caraşova, iar la intersecţia cu DN57B – drumul spre Oraviţa, trebuie să mergi în stânga, spre Bozovici. Accesul este extrem de facil, cascada aflându-se la câțiva metri de șosea, la punctul numit „Paralela 45“.

Dacă vii dinspre staţiunea Băile Herculane sau Caransebeş pe E70, la indicatorul cu localitatea Plugova se continuă pe DN57B în direcţia Bozovici – Anina.

Călătorule, eşti în lumea mirifică a Banatului de Sud.
Nu lua cu tine decât imaginile acestei lumi
Şi nu lăsa după tine decât urmele paşilor.

Acesta este îndemnul nostru dacă ajungi la cascada Bigăr, mesaj scris şi pe unul dintre indicatoare. Şi asta, pentru că noi bănăţenii spunem că la „prinţesă” vii  doar cu gânduri bune, iar la plecare nu iei suveniruri.

Indicaţii de orientareCoordonatele GPS: 45,003405N, 21,959484S.

[su_gmap width=”500″ height=”260″ address=”Cascada Bigăr, DN57B, România”]

Săptămâna Mare sau a Patimilor – semnificații, tradiții și rânduieli
Fapt divers luni, 6 aprilie 2026, 00:36

Săptămâna Mare sau a Patimilor – semnificații, tradiții și rânduieli

Săptămâna Pătimirilor Domnului, cunoscută și ca Săptămâna Mare, este cea mai importantă perioadă din calendarul liturgic creștin. Aceasta...

Săptămâna Mare sau a Patimilor – semnificații, tradiții și rânduieli
Paștele pentru catolici și Floriile pentru ortodocși – sărbătoare dublă în România: semnificații, tradiții și explicații
Fapt divers duminică, 5 aprilie 2026, 00:54

Paștele pentru catolici și Floriile pentru ortodocși – sărbătoare dublă în România: semnificații, tradiții și explicații

În anumite perioade, calendarul creștin aduce o coincidență rară și profund simbolică: Paștele catolic și Floriile ortodoxe sunt celebrate...

Paștele pentru catolici și Floriile pentru ortodocși – sărbătoare dublă în România: semnificații, tradiții și explicații
Mesajul de Paște al episcopului diecezan de Timişoara Iosif Csaba Pál – speranță, credință și iubire în lumina Învierii
Fapt divers sâmbătă, 4 aprilie 2026, 20:00

Mesajul de Paște al episcopului diecezan de Timişoara Iosif Csaba Pál – speranță, credință și iubire în lumina Învierii

Cu ocazia Paștelui, Excelența Sa Iosif Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, a transmis un mesaj profund adresat credincioșilor, centrat pe...

Mesajul de Paște al episcopului diecezan de Timişoara Iosif Csaba Pál – speranță, credință și iubire în lumina Învierii
Tradiții pascale păstrate cu sfinţenie de comunitatea croată din Iabalcea, Caraș-Severin
Fapt divers vineri, 3 aprilie 2026, 00:46

Tradiții pascale păstrate cu sfinţenie de comunitatea croată din Iabalcea, Caraș-Severin

Comunitatea croată din satul Iabalcea, județul Caraș-Severin, păstrează cu sfințenie obiceiurile pascale, combinând armonios tradițiile...

Tradiții pascale păstrate cu sfinţenie de comunitatea croată din Iabalcea, Caraș-Severin
Fapt divers joi, 2 aprilie 2026, 09:03

Primăria Timișoara alocă aproape 200.000 de lei pentru olimpiadele naționale găzduite în oraș

Primăria Municipiului Timișoara va aloca fonduri din bugetul local pentru organizarea etapelor naționale ale olimpiadelor școlare găzduite în...

Primăria Timișoara alocă aproape 200.000 de lei pentru olimpiadele naționale găzduite în oraș
Fapt divers joi, 2 aprilie 2026, 08:32

Primăria Arad, iluminată în albastru de Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului

Primăria Municipiului Arad marchează Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, joi, 2 aprilie 2026, printr-un gest simbolic de...

Primăria Arad, iluminată în albastru de Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului
Fapt divers joi, 2 aprilie 2026, 00:05

Verde de primăvară. De ce mâncăm „verdeţuri” în Joia Mare conform ritului apusean

Semnificaţia denumirii de Joia Verde pentru Joia Sfântă sau Mare nu este pe deplin lămurită. Câteva clarificări privind originea acestei...

Verde de primăvară. De ce mâncăm „verdeţuri” în Joia Mare conform ritului apusean
Fapt divers miercuri, 1 aprilie 2026, 10:57

Se lansează Fondul Tematic ECO Banatul Montan – apel de proiecte pentru natură și comunitate

Fundația Comunitară Banatul Montan a lansat Fondul Tematic ECO Banatul Montan, o inițiativă menită să sprijine proiecte locale care aduc...

Se lansează Fondul Tematic ECO Banatul Montan – apel de proiecte pentru natură și comunitate