În fiecare an, pe data de 2 aprilie este marcată Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului (WAAD) cu scopul de a sublinia necesitatea de a contribui la creșterea nivelului de informare privind această problemă de sănătate, a simptomelor și manifestărilor ei astfel încât persoanele care suferă de autism să fie integrate în sistemul educațional și social.
În mai 2014, a 67-a Adunare Mondială a Sănătății a adoptat o rezoluție intitulată ”Eforturi cuprinzătoare și coordonate pentru gestionarea tulburărilor din spectrul autismului”, care a fost susținută de peste 60 de țări, printre care și România, care îndeamnă Organizația Mondială a Sanatății să colaboreze cu statele membre și agențiile partenere pentru a consolida capacitățile naționale de a aborda tulburările din spectrul autist (TSA) și alte dizabilități de dezvoltare. În acest sens, OMS și partenerii recunosc nevoia de a consolida abilitățile guvernelor de a promova sănătatea și bunăstarea tuturor persoanelor cu autism.
În ultima decadă, progresul considerabil realizat în creșterea conștientizării autismului și a răspunsului de sănătate publică la nivel mondial a mers împreună cu studii epidemiologice care ne oferă indicatori obiectivi ai impactului autismului, inclusiv estimări ale cazurilor precum și impactul lor social și economic asociat.
Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, 1 din 100 copii suferă de autism (1).
În România, prevalența autismului în rândul copiilor de școală primară ajunge la 14,3% (95% CI: 13,6–15,1%) (2).
Cu toate acestea, încă nu există o statistică oficială a persoanelor cu autism, iar tulburările din spectrul autist continuă să fie subdiagnosticate.
Tulburările din spectru autist sunt tulburări de dezvoltare care, în general, pot fi diagnosticate în primii doi ani de viață ai copilului, dar în funcție de severitatea simptomelor, diagnosticul poate fi întârziat până la vârsta școlară. Copiii cu autism au dificultăți în comunicarea și relaționarea cu ceilalți, putând avea comportamente neobișnuite, repetitive, care urmează anumite rutine.
Unele dintre simptomele pe care le pot remarca părinții sunt:
– copilul evită sau are dificultăți în menținerea contactului vizual cu ceilalți;
– copilul nu răspunde la nume până la vârsta de 9 luni;
– lipsa exprimării non-verbale a stărilor emoționale precum fericire, tristețe, surprindere etc;
– copilul nu reacționează la jocurile simple interactive, până la vârsta de 12 luni;
– lipsa abilităților lingvistice;
– preferință pentru izolare, copilul alege să se joace singur, nefiind interesat să se joace cu ceilalți copii.
Diagnosticul și inițierea timpurie a terapiei sunt importante pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Neexistând modalități de prevenire, urmărirea comportamentului copilului și adresarea către medicul specialist în situația în care considerați că bebelușul nu se dezvoltă normal, sunt foarte importante.
Abilitățile și nevoile persoanelor cu autism variază și pot evolua în timp. Chiar dacă unele persoane cu autism pot trăi independent, altele au dizabilități severe și necesită îngrijire și sprijin pe tot parcursul vieții.
De aceea, Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului (WAAD) își propune să reliefeze obstacolele cu care se confruntă zilnic persoanele cu autism precum și cei care trăiesc împreună cu aceste persoane. Fiind o problemă globală de sănătate, în creștere, autismul este o problematică care dobândește din ce în ce mai multă înțelegere. De aceea, acțiunile ce au loc cu ocazia celebrării WAAD sunt realizate în scopul creșterii nivelului de cunoștințe despre copiii și adulții care se confruntă și trăiesc cu o tulburare de spectru autist.
Fiecare dintre noi poate susține aceste demersuri globale de conștientizare a autismului purtând haine albastre.
