Ascultă Radio România Reșița Live

Istoria pâinii, de la focul preistoric la brutăria modernă – o călătorie în timp cu dr. ist. Livia Magina, directorul Muzeului Banatului Montan

Pâinea, unul dintre cele mai vechi și mai răspândite alimente din lume, are o istorie care se întinde pe parcursul a mii de ani. De la primele cereale zdrobite amestecate cu apă și coapte pe pietre încinse, până la varietățile sofisticate de azi, pâinea reflectă evoluția societății umane, a agriculturii și a tehnologiei.

Istoria pâinii, de la focul preistoric la brutăria modernă – o călătorie în timp cu dr. ist. Livia Magina, directorul Muzeului Banatului Montan

Articol editat de Gerhard Chwoika, 18 iulie 2025, 17:00 / actualizat: 18 iulie 2025, 22:14

Primele forme de pâine – Preistoria și Neoliticul

Primele urme ale pâinii datează din perioada preistorică, cu aproximativ 12.000 de ani în urmă. În epoca Neolitică, odată cu începutul agriculturii și „domesticirea” cerealelor precum grâul și orzul, oamenii au început să prepare turte simple din făină și apă, coapte pe pietre încinse sau sub cenușă fierbinte. Acestea erau nefermentate și asemănătoare lipiilor.

Pâinea în Egiptul Antic – Descoperirea fermentației

Egiptenii antici sunt creditați cu descoperirea procesului de fermentație, probabil accidental. Aluatul lăsat la soare a început să fermenteze natural, dând naștere unei pâini mai moi, mai pufoase și cu gust mai complex. Pâinea dospită a devenit rapid un aliment de bază, fiind coaptă în cuptoare de lut. În această perioadă, brutarii erau respectați, iar pâinea era adesea oferită ca jertfă zeilor sau ca plată pentru muncă.

Grecia și Roma Antică – Diversitate și profesionalizare

Grecii au preluat tehnica egipteană și au dus-o mai departe, adăugând ingrediente variate precum miere, ierburi sau ulei de măsline. În Roma antică, brutăriile publice s-au înmulțit, iar pâinea a devenit un simbol al civilizației. Existau zeci de tipuri de pâine, iar brutarii romani erau organizați în bresle. Pâinea albă, din făină cernută fin, era preferată de elite, în timp ce populația generală consuma pâine din făină integrală.

Evul Mediu – Pâinea și ierarhia socială

În Evul Mediu, pâinea a continuat să fie alimentul de bază în Europa. Tipul de pâine consumat reflecta statutul social: nobilii aveau pâine albă, rafinată, iar țăranii mâncau pâine neagră, din secară, ovăz sau orz. În mănăstiri, călugării produceau pâine pentru comunitate, iar piețele locale vindeau diferite sortimente. Brutarii aveau statut reglementat prin statute și reguli stricte privind greutatea și calitatea pâinii.

Revoluția Industrială – Pâinea devine produs de masă

Secolul al XIX-lea a adus mari transformări în producerea pâinii. Mecanizarea morilor și introducerea cuptoarelor industriale au permis producția în masă. Drojdia de bere și, mai târziu, drojdia cultivată special pentru panificație, au făcut dospirea mai rapidă și mai constantă. Pâinea albă a devenit tot mai accesibilă, fiind percepută ca un simbol al modernității și al curățeniei.

Secolul XX și prezentul – Întoarcerea la tradiție și diversitate

Începând cu a doua jumătate a secolului XX, pâinea a cunoscut o diversificare fără precedent. Pe lângă pâinea albă industrială, au reapărut pâinile artizanale, din făină integrală, cu semințe sau făcute cu maia naturală. Tendințele recente pun accent pe sănătate, sustenabilitate și revalorificarea rețetelor tradiționale. Brutăriile artizanale, producția locală și pâinea „curată” (fără aditivi) câștigă tot mai mult teren în fața produselor industriale.

Alături de dr. în istorie Livia Magina, directorul Muzeului Banatului Montan din Reșița, vă invităm să descoperiţi povestea fascinantă a pâinii — din zorii civilizației până în prezent, de la focul preistoric la brutăria modernă:

Istoria pâinii este, în esență, o oglindă a evoluției umanității. De la supraviețuire la rafinament culinar, de la ritual religios la simbol al confortului cotidian, pâinea ne însoțește de milenii. Astăzi, într-o lume care caută echilibrul între inovație și tradiție, pâinea rămâne un element fundamental al identității culturale și gastronomice a fiecărui popor.

Foto: arhiva

Întreaga poveste fascinantă a pâinii din zorii civilizației până în prezent o puteţi afla sâmbătă, 19 iulie în emisiunea “Oameni şi Locuri” doar aici pe 105.6 FM, de la 15.15, dar şi miercuri, 23 iulie de la 16.15.

Urmărește-ne și pe Google News

Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale
Oameni și locuri vineri, 2 ianuarie 2026, 17:00

Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale

România se numără printre puținele țări din lume în care oamenii continuă să poarte costume populare nu doar la sărbători sau evenimente...

Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale
În Banat, omul sfinţeşte locul prin arta de a trăi frumos, cumpătat şi cu respect faţă de semeni, natură şi lucruri
Oameni și locuri vineri, 26 decembrie 2025, 17:00

În Banat, omul sfinţeşte locul prin arta de a trăi frumos, cumpătat şi cu respect faţă de semeni, natură şi lucruri

Când spunem că „omul sfințește locul”, ne referim la acei oameni al căror impact se vede cu adevărat în jurul lor. Aceștia sunt cei în...

În Banat, omul sfinţeşte locul prin arta de a trăi frumos, cumpătat şi cu respect faţă de semeni, natură şi lucruri
Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în Decembrie 1989
Oameni și locuri vineri, 19 decembrie 2025, 17:00

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în Decembrie 1989

Au trecut 36 de ani marcați de speranță și dezamăgire, de curaj și neputință, de adevăruri rostite și adevăruri ascunse, de la...

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în Decembrie 1989
Gabriela Constantin Todor – reper de seamă în educaţia muzicală, formator al noilor generații de violoncelişti şi promotor al muzicii clasice
Oameni și locuri vineri, 12 decembrie 2025, 17:00

Gabriela Constantin Todor – reper de seamă în educaţia muzicală, formator al noilor generații de violoncelişti şi promotor al muzicii clasice

Gabriela Constantin Todor este un reputat profesor de violoncel și un adevărat model în formarea noilor generații de muzicieni. De-a lungul...

Gabriela Constantin Todor – reper de seamă în educaţia muzicală, formator al noilor generații de violoncelişti şi promotor al muzicii clasice
Oameni și locuri vineri, 5 decembrie 2025, 17:00

Sfântul Nicolae pune piatra de temelie a noii capele din lemn de la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița, în dar părintelui ctitor Nicolae Chiosa

În ziua închinată Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitor al copiilor și al celor aflați în nevoie, Colegiul Național „Traian Lalescu” din...

Sfântul Nicolae pune piatra de temelie a noii capele din lemn de la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița, în dar părintelui ctitor Nicolae Chiosa
Oameni și locuri vineri, 28 noiembrie 2025, 17:00

1 Decembrie 1918 vs. 1 Decembrie 2025: O privire de ansamblu asupra Unității Naționale cu profesorul Florica Molnar

Ziua Națională a României, sărbătorită anual pe 1 Decembrie, marchează un moment istoric definitoriu: Marea Unire de la 1918, când Adunarea...

1 Decembrie 1918 vs. 1 Decembrie 2025: O privire de ansamblu asupra Unității Naționale cu profesorul Florica Molnar
Oameni și locuri vineri, 21 noiembrie 2025, 17:00

Nicolae Brumariu – pompierul-apicultor din Reșița, trăiește în armonie cu albinele și natura

Un pompier din Reșița a transformat pasiunea pentru albine într-o adevărată profesie și mod de viață. Fascinația sa pentru stupărit a...

Nicolae Brumariu – pompierul-apicultor din Reșița, trăiește în armonie cu albinele și natura
Oameni și locuri vineri, 14 noiembrie 2025, 17:00

Depanatorul şi colecţionarul radio-tv, rudă cu fizicianul german Heinrich Hertz – descoperitorul undelor radio, trăieşte în Bocşa

Septuagenarul Eugen Ernest Hertz din Bocșa, este proprietarul cele mai mari colecții de aparate de radio, televizoare, pick-up-uri, casetofoane,...

Depanatorul şi colecţionarul radio-tv, rudă cu fizicianul german Heinrich Hertz – descoperitorul undelor radio, trăieşte în Bocşa