Lindenfeld, satul-fantomă din Banat cu o biserică recondiționată, dar fără locuitori

Ascuns pe coama unui deal din județul Caraș-Severin, satul părăsit Lindenfeld – cunoscut și ca „Câmpul cu tei” – continuă să fascineze prin liniștea sa apăsătoare și prin frumusețea sălbatică a locului. Deși ultimul localnic a murit la finalul secolului XX, biserica satului a primit un acoperiș nou, păstrând vie o parte din memoria comunității care a trăit aici.

Un sat de poveste, cu rădăcini boeme

Articol editat de Gerhard Chwoika, 9 iulie 2025, 16:00 / actualizat: 9 iulie 2025, 20:06

Un sat de poveste, cu rădăcini boeme

Lindenfeld a fost înființat în anul 1827, de coloniști originari din Boemia Superioară, parte a valului de așezări ale pemilor în Banatul Montan. Satul a fost locuit preponderent de germani și slovaci, care au dus o viață tihnită până la mijlocul secolului XX. După cel de-al Doilea Război Mondial, comunitatea a început să se destrame: mulți au fost mobilizați, deportați în Uniunea Sovietică sau au emigrat în Germania, lăsând în urmă case, povești și o amintire colectivă.

Doar ruine și amintiri

Astăzi, din cele 61 de case care formau odinioară satul, doar trei mai au acoperiș, restul fiind în diferite stadii de degradare. Drumul până la Lindenfeld nu este accesibil oricui: traseul de patru kilometri de la Poiana până pe deal poate fi parcurs doar cu un vehicul de teren. În casa ultimului locuitor mai pot fi zărite, printre pereți scorojiti, un pantof de copil și câteva resturi de mobilier, mărturii mute ale unei vieți dispărute.

În mijlocul satului, biserica romano-catolică se încăpățânează să sfideze timpul. O icoană și crucea din altar au supraviețuit anilor, iar acoperișul a fost înlocuit prin inițiativa unui locuitor din satul Gărâna, comuna Brebu Nou. Este vorba despre Helmut Kierer, originar din judeţul Timiş, stabilit în Germania.

Atracție turistică pentru pasionații de istorie și natură

Deși complet abandonat, Lindenfeld atrage în fiecare an sute de turiști pasionați de locuri izolate, povești uitate și peisaje autentice din Banatul montan. Locuitorii din satele învecinate cunosc cel mai bine istoria locului și spun că întreaga comunitate a emigrat treptat, după război, în special în anii ’60 și ’70.

Profesorul Simion Liuba, specialist în istoria colonizării Banatului, explică: „Au fost aduși așa-numiții pemi în Banat. După 1945, unii au fost trimiși direct pe front sau deportați în URSS. Populația a început să scadă vertiginos”.

O bătrână din zonă își amintește: „Au plecat în Germania când eram eu mică. Au plecat câțiva și apoi ceilalţi toţi între anii 1980-1990… și, acum a rămas satul pustiu”.

Fără planuri de viitor din partea autorităților

În prezent, nu există nicio inițiativă oficială pentru conservarea sau valorificarea turistică a satului-fantomă Lindenfeld. Cu toate acestea, frumusețea naturală a locului și trecutul său aparte continuă să stârnească interesul celor dornici să exploreze colțuri uitate de lume.

Sursa foto: banatergottesheuser.ro

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro