Simpozionul Internațional „Banatul – memorie vie a diversității” a deschis la Reşiţa seria manifestărilor dedicate Zilei Banatului Montan

Manifestările dedicate Zilei Banatului Montan au debutat vineri, 12 unie 2026, la Reșița, odată cu deschiderea Simpozionului Internațional „Banatul – memorie vie a diversității”. Evenimentul reunește cercetători, istorici, etnografi și oameni de cultură din România și Serbia, într-un dialog dedicat patrimoniului multicultural al Banatului.

Articol editat de Jurchescu Adrian, 12 iunie 2026, 16:33

La Reșița au debutat astăzi manifestările dedicate Zilei Banatului Montan, sărbătorită anual în data de 15 iunie, odată cu deschiderea Simpozionului Internațional „Banatul – memorie vie a diversității”.

Eveniment cu o tradiție de aproape trei decenii, simpozionul marchează în acest an un nou început, după o perioadă de întrerupere. La Reșița s-au reunit cercetători, istorici, etnografi și oameni de cultură din România și Serbia, preocupați de cunoașterea, conservarea și promovarea patrimoniului multicultural al Banatului.

Prefectul județului Caraș-Severin, Cristian Gâfu, a participat la deschiderea manifestării, adresând un mesaj de bun-venit invitaților și subliniind rolul pe care diversitatea culturală l-a avut în definirea identității Banatului de-a lungul timpului.

„Banatul a fost, de-a lungul secolelor, un spațiu al întâlnirii dintre culturi, limbi și tradiții diferite. Români, sârbi, germani, maghiari, croați, cehi și alte comunități au contribuit împreună la construirea unei identități regionale aparte, bazată pe respect reciproc și conviețuire armonioasă”, a transmis prefectul județului Caraș-Severin.

Totodată, Cristian Gâfu a apreciat în mod special prezența participanților din Serbia, evidențiind importanța colaborării româno-sârbe și contribuția valoroasă a comunității sârbe la patrimoniul cultural al Banatului.

„Banatul este o Uniune Europeană înainte de Uniunea Europeană”

Nicu Ciobanu, președintele Fundației de Etnografie și Folclor a Românilor din Voivodina, a vorbit despre valoarea Banatului ca spațiu istoric al conviețuirii și despre nevoia de cercetare, dialog și asumare a identității culturale.

„Banatul este modelul actual al Uniunii Europene. Banatul este o Uniune Europeană înainte de Uniunea Europeană”, a subliniat Nicu Ciobanu.

Acesta a amintit că simpozionul a fost inițiat în anul 1996, din nevoia de a înțelege mai bine locul românilor din Voivodina, din Banatul sârbesc, în spațiul cultural și științific al regiunii.

„În ’96, când noi am inițiat această reuniune științifică, am plecat de la mai multe premise. Pe de o parte, în urmă cu treizeci de ani ne-am privit în jur și am zis: unde suntem noi ca români în Voivodina, în Banat, și ce avem noi la capitolul științific? Că este foarte subțire. Noi și după treizeci de ani tot acolo am rămas. Ca să fim sinceri, asta suntem”, a declarat Nicu Ciobanu.

Președintele Fundației de Etnografie și Folclor a Românilor din Voivodina a atras atenția asupra declinului identității culturale și asupra riscului ca memoria comunităților să rămână blocată doar în nostalgie.

„Am scris, de exemplu, despre declinul identității noastre culturale, a ceea ce noi facem. Noi trăim din amintiri, prin nostalgia anilor care au fost. Ce spectacole de teatru am avut în urmă cu treizeci de ani, ce carte a apărut atunci. Deci noi, din nostalgie, din trecut trăim. Este declinul în fața noastră”, a spus acesta.

Nicu Ciobanu a subliniat că una dintre mizele simpozionului este stimularea cercetării, mai ales în rândul tinerilor interesați de istorie, arhitectură, literatură, etnografie sau alte domenii legate de identitatea Banatului.

„Am revenit cu acest simpozion într-o altă concepție de program, tocmai ca să promovăm și să stimulăm, pe de o parte, la noi, tinerii care ar putea să fie interesați de cercetare, în orice domeniu: istorie, arhitectură, literatură. Nu contează, dar te ocupi cu lucruri serioase”, a mai afirmat Nicu Ciobanu.

Acesta a vorbit și despre importanța dialogului intelectual dintre românii din Banatul sârbesc și cei din Banatul românesc.

„Acest dialog intelectual între românii din Banatul sârbesc și românii din Banatul românesc contează foarte mult. Schimbul de experiență, schimbul de opinii este foarte important, pentru că dacă noi nu discutăm deschis, cu argumente, nu vom ajunge nicăieri. Trebuie să discutăm unde suntem noi astăzi, unde ar trebui să fim, unde ne dorim să fim”, a declarat președintele Fundației de Etnografie și Folclor a Românilor din Voivodina.

În opinia sa, Banatul trebuie privit prin valorile create de conviețuirea dintre comunități, prin deschiderea față de celălalt și prin capacitatea de a transforma diversitatea într-o identitate comună.

„Banatul este o mare valoare a noastră, tocmai pentru că am trăit împreună. Fiecare a avut valorile proprii, dar acele valori nu s-au închis. Românii, sârbii, nemții, ungurii, cu propriile valori, au adus alte valori. Banatul trebuie privit prin valorile care au fost create și prin valorile pe care are potențialul de a le crea, pentru că a fost o societate deschisă. Acesta este Banatul. Acesta este Uniunea Europeană, în ultima instanță”, a mai spus Nicu Ciobanu.

Peste 20 de lucrări științifice, etnografice și memorialistice

Livia Magina, managerul Muzeului Banatului Montan din Reșița, a precizat că simpozionul de tradiție revine într-o haină nouă, sub titlul „Banatul – memorie vie a diversității”.

„Am deschis astăzi lucrările unui simpozion de tradiție, Banatul, multiculturalitate și tradiție istorică, dar într-o haină nouă, sub titlul Banatul – memorie vie a diversității. Este un simpozion care a ajuns la treizeci de ani și chiar anul acesta sunt treizeci de ani de când prima ediție a fost realizată în Serbia”, a declarat Livia Magina.

Managerul Muzeului Banatului Montan din Reșița a subliniat rolul colaborării cu instituțiile culturale din Serbia și cu mediul universitar din Reșița.

„Faptul că reușim acest lucru se datorează colaboratorilor noștri, Institutul pentru Cultura Românilor din Voivodina și Societății pentru Etnografie și Folclor. Suntem, de asemenea, într-o colaborare foarte bună cu Centrul Universitar al Universității Babeș-Bolyai din Reșița”, a precizat Livia Magina.

Potrivit acesteia, în cadrul conferinței sunt prezentate peste 20 de lucrări cu conținut științific, etnografic și memorialistic.

„Ceea ce se întâmplă în cadrul conferinței, cele peste douăzeci de lucrări pe care le prezentăm, sunt cu conținut științific, unele dintre ele, altele cu conținut etnografic, dar și memorialist, în speranța că lucrurile se vor întâmpla așa cum este tradiția, adică anul viitor să ne revedem în Serbia. Doresc simpozionului multe ediții și multe idei deosebite”, a mai declarat managerul Muzeului Banatului Montan din Reșița.

Banatul de Munte, exemplu de conlucrare între etnii

Organizat de Muzeul Banatului Montan din Reșița, în parteneriat cu instituții culturale din Serbia, simpozionul pune în prim-plan memoria colectivă a comunităților din Banatul istoric, dialogul intercultural, buna vecinătate și modul în care conviețuirea dintre diferite etnii a modelat identitatea acestei regiuni.

„Banatul de Munte, Banatul românesc este un exemplu de conlucrare a tuturor etniilor care locuiesc în Banatul de Munte. Acest simpozion este o acțiune de suflet pentru locuitorii județului Caraș-Severin, pentru locuitorii Banatului sârbesc, pentru locuitorii Banatului românesc”, au transmis organizatorii.

Prin lucrările și dezbaterile din cadrul evenimentului sunt evidențiate valorile care au definit de-a lungul timpului Banatul: toleranța, respectul reciproc, buna vecinătate și deschiderea către diversitate.

Manifestările dedicate Zilei Banatului Montan continuă la Reșița, într-un cadru dedicat memoriei, identității și patrimoniului comun al comunităților care au construit, de-a lungul timpului, spiritul Banatului.