8 septembrie – Nașterea Maicii Domnului. Semnificații religioase și tradiții populare. Peste două milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica
Pe 8 septembrie, întreaga lume creștină prăznuiește Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în tradiția populară drept Sfânta Maria Mică. Aceasta este prima mare sărbătoare din Noul An Bisericesc, început la 1 septembrie. Ziua a opta a acestui an are o simbolistică aparte: cifra opt semnifică veșnicia și viața fără sfârșit.
Originea sărbătorii
Articol editat de Gerhard Chwoika, 8 septembrie 2025, 00:37
Originea sărbătorii
Deși în Noul Testament nu există detalii despre nașterea Fecioarei Maria, evenimentul este relatat în scrierile apocrife, în special în Protoevanghelia lui Iacov (sec. II). Potrivit acesteia, părinții Fecioarei, Ioachim și Ana, oameni credincioși, dar fără copii, au fost binecuvântați de Dumnezeu la bătrânețe cu darul unei fiice.
După ani de rugăciune și suferință, Arhanghelul Gavriil le vestește că vor avea un copil. Când Maria a împlinit trei ani, ea a fost dusă la Templu și închinată Domnului, unde a rămas timp de 12 ani.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului este bogată în tradiții transmise din generație în generație, menite să aducă sănătate, belșug și protecție familiei.
Obiceiuri religioase
- În dimineața sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului, iar familia se roagă pentru sănătate și binecuvântare.
- La biserică se sfințesc fructe de toamnă și bucate tradiționale, care apoi sunt împărțite săracilor și consumate în familie.
- Se împart struguri și prune „de sufletul morților”, ca ofrandă pentru iertarea păcatelor.
Zilele sacre (7–9 septembrie)
Intervalul 7–9 septembrie este cunoscut în tradiția populară drept „cercurile Sfintei Mării”. Se crede că:
- femeile care își doresc o naștere ușoară trebuie să se roage Maicii Domnului și părinților ei, Ioachim și Ana (prăznuiți pe 9 septembrie);
- în aceste zile, oamenii trebuie să se roage și să facă fapte bune – se împart struguri, nuci și pâine de casă săracilor.
Obiceiuri legate de gospodărie
- În ajun și în zilele sărbătorii, gospodinele nu aprind focul în vatră, pentru a alunga boala și ghinionul.
- În mediul rural începe culesul viilor, al legumelor și al plantelor de leac.
- Se practică „bătutul nucilor”, pentru ca pomul să rodească și anul viitor.
- Bărbații pun la păstrare pălăriile și încep să poarte căciuli până la Sfântul Gheorghe.
- Nu se fac treburi gospodărești, pentru a ține departe necazurile.
Ritualuri pentru sănătate
În unele sate din sudul țării, bolnavii pregătesc în ajun „Cozonacul Maicii Domnului”, urmat de un ritual cu vin roșu, considerat aducător de vindecare dacă jurământul făcut este respectat.
Semnificația în calendarul popular
Nașterea Maicii Domnului marchează trecerea dintre vară și toamnă. Rândunelele pleacă spre țările calde, șerpii se ascund în pământ, iar oamenii încep lucrările agricole de toamnă:
- semănatul grâului, secarei și orzului,
- recoltarea ultimelor plante medicinale,
- pregătirea viței de vie pentru primăvară.
Se spune că dacă muncile câmpului încep imediat după sărbătoare, anul va aduce recolte bogate și spor în gospodărie.
Ziua numelui de Sfânta Maria Mică
Peste 2,2 milioane de români își serbează onomastica de 8 septembrie:
- 1,8 milioane de femei, dintre care:
- 1,3 milioane – Maria
- 273.000 – Mariana
- 51.000 – Marinela
- 31.000 – Mioara
- 25.000 – Marina și tot atâtea Marilena
- 10.000 – Mărioara
- 400.000 de bărbați, dintre care:
- 311.000 – Marian
- 100.000 – Marin
- 3.300 – Marinică
La mulți ani tuturor sărbătoriților!
Hramuri și biserici închinate Maicii Domnului
Numeroase biserici și mănăstiri din Banat și din întreaga țară își sărbătoresc hramul de Sfânta Maria Mică.
Părintele Doru Melinescu, parohul Bisericii Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului” din Bocșa Vasiova, subliniază că această sărbătoare este o chemare la credință, rugăciune și recunoștință pentru darurile primite de la Dumnezeu:
Sursa foto: alba24.ro; geaninalisandru.wordpress.ro
