„Profesionistul”, teatru în limba română în Serbia. La Straja, o trupă de amatori păstrează vie cultura românească

Teatru în limba română la Straja, Serbia. Premiera „Profesionistul” și planurile Teatrului de Vest Reșița pentru românii din Voivodina.

Articol editat de Adam Valentina, 1 noiembrie 2026, 18:56

Limba română continuă să fie auzită și pe scenele de teatru din Voivodina. La Straja, în Serbia, o trupă de actori amatori a prezentat, sâmbătă, 31 octombrie 2026, premiera spectacolului „Profesionistul”, de Dušan Kovačević, în regia lui Ionel Omoran. Evenimentul a adus în prim-plan nu doar pasiunea pentru teatru, ci și eforturile comunității românești de peste graniță de a-și păstra limba, identitatea și tradițiile. La premieră a asistat și Florin Ionescu, managerul Teatrului de Vest Reșița, care își dorește dezvoltarea colaborării culturale dintre cele două comunități.

„Profesionistul”, o comedie tristă despre putere, ideologie și trecut

Premiera a avut loc pe scena Societății Cultural-Artistice „Mihai Eminescu” din Straja, începând cu ora 20.00. Spectacolul a fost prezentat în limba română, cu traducere în limba sârbă.

Scrisă de cunoscutul dramaturg sârb Dušan Kovačević, piesa „Profesionistul” este o tragicomedie cu elemente de dramă și satiră politică. Povestea urmărește întâlnirea a două personaje aflate de părți opuse ale sistemului politic și ideologic, explorând absurditatea vieții într-un stat polițienesc, mecanismele supravegherii și consecințele pierderii identității personale.

Din distribuție fac parte Alen Bocșan, Darius Barbulov, Ștefania Rocșa, Gloria Suru și Aurelia Crăiețe, iar sufleor este Anastasija Stojko. Regia spectacolului este semnată de Ionel Omoran.

Ionel Omoran: „Le spun copiii mei. Am început să fac teatru cu ei când aveau 13-14 ani”

Pentru regizorul Ionel Omoran, trupa din Straja reprezintă rezultatul unei munci desfășurate de-a lungul multor ani. Actorii pe care îi coordonează au început să joace teatru încă din adolescență, iar astăzi, deși au locuri de muncă și responsabilități, continuă să se întâlnească pentru repetiții.

„Cu trupa asta de teatru eu le spun copiii mei, pentru că am început cu ei să fac teatru când aveau 13-14 ani. Acum au 26, 27, 28 și 30 de ani”, povestește regizorul.

Pasiunea pentru scenă s-a transmis de-a lungul anilor, iar membrii trupei discută deja despre următoarea producție, pentru care ar putea începe repetițiile după 1 ianuarie 2027.

Deși nu mai participă la festivalul Zilele de Teatru ale Românilor din Voivodina, actorii din Straja continuă să pregătească spectacole pentru comunitatea locală și acceptă cu bucurie invitațiile de a juca în alte localități.

Pentru Ionel Omoran, teatrul nu este doar o activitate artistică, ci și o formă de continuitate culturală într-o comunitate românească aflată în afara granițelor României.

Actorii din Straja: „Noi suntem români din Serbia și jucăm pentru publicul nostru”

Unul dintre protagoniștii spectacolului, Darius Barbulov, care interpretează rolul Luca Laban, spune că teatrul în limba română este primit cu deschidere de publicul din Serbia.

Actorul joacă de peste zece ani și a participat inclusiv la reprezentații organizate la Vârșeț și Reșița.

Întrebat cum își definește identitatea, răspunsul său a fost categoric:

„Eu sunt român, de naționalitate sunt român. Dar trăiesc în Serbia.”

Pentru el, păstrarea tradițiilor și a limbii române reprezintă o responsabilitate firească.

„Noi acasă vorbim în graiul bănățean. Noi ne mândrim cu graiul nostru”, spune actorul, subliniind că particularitățile limbii vorbite în comunitățile românești din Voivodina reprezintă o parte importantă a identității lor.

La rândul său, Alen Bocșan, interpretul personajului Teodor Tea Kralj, vorbește despre importanța teatrului pentru locuitorii din Straja.

„Este fenomenal să dai piesă în limba română, pentru că noi suntem români din Serbia. Și noi dăm teatru pentru publicul nostru.”

Trupa activează din 2012 și a prezentat de-a lungul timpului în special comedii. „Profesionistul” marchează o schimbare de registru, prin temele politice și dramatice abordate.

„Cred că e mai ușor să-i faci pe oameni să râdă. Dar la piesa asta trebuie să fii atent și să asculți bine despre ce este vorba”, explică Alen Bocșan.

Actorul amintește și legăturile culturale cu România, unde trupa a fost primită la Reșița și Brașov. În același timp, subliniază rolul școlii românești în păstrarea limbii materne.

„Noi mergem la școală românească, la Vârșeț, și învățăm limba română. Dacă vrem să mergem mai departe la studii, mergem în România.”

Iar motivația de a continua teatrul este una profund personală:

„Noi facem asta cu drag, nu facem dintr-un interes. Mă bucur că sunt român.”

Florin Ionescu, managerul Teatrului de Vest Reșița: „Sper să putem încuraja existența unui teatru de amatori în limba română în Serbia”

Prezent la premiera de la Straja, Florin Ionescu, managerul Teatrului de Vest Reșița, s-a declarat impresionat de implicarea actorilor și de interesul publicului, inclusiv al copiilor, pentru un spectacol cu o tematică dificilă.

„E fantastic că acest lucru se întâmplă. Am văzut și copii în sală, care au rezistat la un spectacol care nu a fost de comedie, ci o tragicomedie. Mi se pare un lucru care trebuie încurajat și sper să putem încuraja și noi, într-un fel, existența unui teatru de amatori în limba română în Serbia”, a declarat Florin Ionescu.

Managerul teatrului reșițean își dorește ca această colaborare să continue și să fie extinsă, în special prin organizarea unor spectacole pentru copiii românilor din Voivodina.

„Sper să reușim și noi să venim să jucăm aici pentru copii, în primul rând. Am înțeles că sunt multe sate care au case de cultură, iar copiii nu prea au avut ocazia să vadă teatru pentru copii în limba română.”

O altă posibilitate discutată este revenirea trupei din Straja pe scena Teatrului de Vest Reșița.

Actorii au mai evoluat la Reșița pe 6 aprilie 2024, într-un eveniment organizat cu sprijinul Asociației Reșița Română.

Florin Ionescu a discutat cu Nicu Plujar despre posibilitatea organizării unei noi reprezentații la Reșița, cu intrare liberă, dacă proiectul se va concretiza.

Mai mult, managerul Teatrului de Vest ia în calcul un posibil miniturneu în localitățile din Serbia în care trăiesc comunități românești.

„Poate reușim să ne unim forțele și să aducem Teatrul de Vest într-un miniturneu prin localitățile vorbitoare de limba română. Mai ales pentru copii aș vrea să începem”, a precizat acesta.

Radio România Reșița, o legătură permanentă cu românii din Serbia

Premiera spectacolului a avut loc în ajunul aniversării a 98 de ani de la prima emisie a Radio România, marcată la 1 noiembrie 2026.

În acest context, actorii și regizorul din Straja au vorbit și despre importanța radioului public pentru comunitățile românești din afara granițelor.

Ionel Omoran spune că Radio România Reșița face parte din viața sa de zi cu zi.

„La mine, în atelierul unde lucrez, de dimineață până seara se aude Radio Reșița.”

Regizorul consideră că informațiile transmise de postul regional sunt relevante și pentru locuitorii din Banatul sârbesc, datorită apropierii geografice și legăturilor dintre comunități.

„Radio Reșița, pentru noi, românii de aici, de peste hotare, din Serbia, este foarte important. Tot ce se întâmplă spre Reșița este și la noi”, explică Ionel Omoran.

Și actorii confirmă că ascultă posturile de radio românești, atât acasă, cât și în mașină. Pentru ei, radioul reprezintă o sursă de informare, dar și o modalitate de a rămâne conectați la limba și cultura română.

La rândul său, Florin Ionescu a subliniat importanța parteneriatului dintre Teatrul de Vest și Radio România Reșița în promovarea evenimentelor culturale.

Teatrul de la Straja, dincolo de granițe

Pentru românii din Straja, teatrul în limba maternă este mai mult decât un spectacol. Este o modalitate de a transmite mai departe limba, graiul bănățean și identitatea comunității.

Premiera piesei „Profesionistul” confirmă continuitatea unei activități culturale susținute prin pasiunea unor oameni care, după orele de muncă, își găsesc timp pentru repetiții și pentru întâlnirea cu publicul.

Iar posibila extindere a colaborării cu Teatrul de Vest Reșița ar putea aduce noi spectacole în limba română atât pe scenele din România, cât și în comunitățile românești din Voivodina.

Pentru că, dincolo de granițe, teatrul poate păstra vie nu doar o limbă, ci și legătura dintre oamenii care o vorbesc.

Foto/audio: Casian Șerban

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro