Tinerii români, tot mai departe de propria locuință. 78% din Generația Z spune că nu își permite să devină proprietar

Peste o treime dintre tinerii români cu vârste între 18 și 35 de ani locuiesc în continuare cu părinții sau familia extinsă, iar aproape opt din zece reprezentanți ai Generației Z spun că nu își permit o locuință proprie. Situația nu este specifică doar României. În întreaga Europă, creșterea prețurilor locuințelor și a chiriilor afectează în special generațiile tinere, iar criza accesului la locuințe a ajuns pe agenda prioritară a Uniunii Europene.

Articol editat de Adam Valentina, 11 septembrie 2026, 05:59

Salariile, chiriile, costul vieții și prețurile proprietăților influențează tot mai mult momentul în care tinerii reușesc să plece din casa părinților și să devină independenți financiar.

36,6% dintre tinerii români locuiesc cu părinții sau familia extinsă

Potrivit Barometrului Național al Tinerilor 2026, realizat de INSCOP Research în rândul populației cu vârste între 18 și 35 de ani, 36,6% dintre respondenți locuiesc cu părinții, socrii sau familia extinsă.

Alți 19,2% stau în chirie, 3% locuiesc la gazdă, 1,2% într-o locuință socială, iar 1% într-un cămin studențesc sau internat.

Doar 38,1% dintre tinerii chestionați declară că dețin o locuință în proprietate personală, în timp ce 61,8% nu au una.

Cu toate acestea, aspirația către proprietate rămâne puternică. 58,9% dintre tineri cred că în următorii cinci ani vor ajunge să locuiască într-o casă proprie, 18,8% estimează că vor sta în chirie, iar 14,4% cred că vor continua să locuiască alături de familie.

Salariile mici și costul chiriei afectează independența tinerilor

Datele INSCOP arată că 43,6% dintre tineri consideră salariile prea mici principalul obstacol în găsirea unui loc de muncă. Lipsa experienței este indicată de 25,6%, iar lipsa oportunităților profesionale din zona în care locuiesc de 8,7%.

Presiunea financiară se vede și în structura cheltuielilor. Pentru 35,7% dintre respondenți, alimentele afectează cel mai mult bugetul lunar, 27,1% indică energia, iar 15,5% chiria.

În cazul studenților, 31,2% dintre tineri consideră costul cazării sau al chiriei principala dificultate, iar 26,7% indică necesitatea de a lucra în paralel cu studiile pentru a-și putea acoperi cheltuielile.

Deloitte: 78% din Generația Z din România spune că nu își permite o locuință

Un tablou și mai apăsător rezultă din Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2026.

În România, 78% dintre reprezentanții Generației Z și 85% dintre Millennials spun că nu își permit să dețină o locuință. Procentele sunt considerabil mai mari decât mediile globale, de 51% pentru Gen Z și 40% pentru Millennials.

În același timp, 46% dintre românii din Generația Z și 62% dintre Millennials declară că trăiesc de la un salariu la altul.

Mai mult de jumătate dintre participanții români la studiul Deloitte spun că au fost nevoiți să amâne decizii importante de viață din motive financiare.

Costul vieții reprezintă principala preocupare pentru 50% dintre respondenții români din ambele generații, iar obținerea independenței financiare se află între cele mai importante obiective profesionale ale tinerilor.

Prețul mediu al apartamentelor din România a depășit 2.000 de euro pe metrul pătrat

Presiunea asupra tinerilor este amplificată de evoluția pieței imobiliare.

În august 2026, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare în România a ajuns la 2.027 de euro pe metrul pătrat util, în creștere cu 7,4% față de august 2025.

La începutul anului, în ianuarie 2026, media era de 1.974 euro/mp, ceea ce arată că pragul de 2.000 de euro pe metrul pătrat a fost depășit în cursul acestui an.

Prețurile sunt cele solicitate de proprietari și dezvoltatori pentru apartamentele listate la vânzare și nu reprezintă automat prețurile finale ale tranzacțiilor.

Aproape 100.000 de euro pentru un apartament de 50 mp în Timișoara

Situația este relevantă și pentru vestul țării.

În Timișoara, prețul mediu solicitat pentru apartamente a ajuns în august 2026 la 1.978 de euro/mp util, cu 8,8% peste nivelul din august 2025.

Pentru apartamentele noi, media este de 2.261 euro/mp, iar pentru cele vechi de 1.933 euro/mp.

Raportat la media generală, un apartament de 50 de metri pătrați listat la vânzare în Timișoara ar ajunge la aproximativ 98.900 de euro. Pentru un apartament nou de aceeași suprafață, valoarea calculată la prețul mediu cerut ar depăși 113.000 de euro.

Pentru un tânăr aflat la începutul carierei, la costul efectiv al locuinței se adaugă necesitatea unui avans pentru credit, ratele ulterioare și celelalte cheltuieli curente.

Tinerii români pleacă din casa părinților la 27,3 ani

România nu este însă țara europeană în care tinerii rămân cel mai mult în casa părinților.

Potrivit celor mai recente date Eurostat, pentru anul 2024, tinerii din Uniunea Europeană au părăsit locuința părinților, în medie, la 26,2 ani.

În România, vârsta medie a fost de 27,3 ani.

Diferențele dintre state sunt mari.

În Finlanda, tinerii pleacă în medie la 21,4 ani, în Danemarca la 21,7 ani, iar în Suedia la 21,9 ani.

La celălalt capăt al clasamentului se află Croația – 31,3 ani, Slovacia – 30,9 ani, Grecia – 30,7 ani, Italia – 30,1 ani și Spania – 30 de ani.

Diferențele reflectă atât particularități culturale privind conviețuirea între generații, cât și situația pieței muncii și accesul la locuințe.

Tinerii europeni sunt mai afectați de costurile locuinței

Datele Eurostat arată că tinerii suportă disproporționat costurile ridicate ale locuirii.

În 2024, 9,7% dintre tinerii europeni cu vârste între 15 și 29 de ani trăiau în gospodării care cheltuiau cel puțin 40% din venitul disponibil pentru locuință. Pentru populația totală a Uniunii Europene, procentul era de 8,2%.

Problema este vizibilă și în rândul studenților. Date prezentate în 2026 de Comisia Europeană arată că studenții cheltuiesc, în medie, aproape jumătate din buget pentru locuință.

Prețurile locuințelor au crescut puternic în Europa

Comisia Europeană estimează că, din 2013 până în prezent, prețurile locuințelor din Uniunea Europeană au crescut cu peste 60%, în timp ce chiriile medii au avansat cu aproximativ 20%.

Instituția europeană atrage atenția că doar 6–7% din fondul locativ al UE este reprezentat de locuințe sociale, în timp ce aproximativ 20% dintre locuințe sunt neocupate. În același timp, numărul închirierilor pe termen scurt a crescut cu 93% între 2018 și 2024.

Criza locuințelor a devenit una dintre preocupările importante ale europenilor. Un Eurobarometru citat de Comisia Europeană arată că 51% dintre locuitorii orașelor europene consideră problema locuințelor una imediată și urgentă în zona în care trăiesc.

Uniunea Europeană pregătește măsuri pentru locuințe mai accesibile

Criza accesului la locuințe a determinat Comisia Europeană să lanseze, în decembrie 2025, primul Plan european pentru locuințe accesibile – European Affordable Housing Plan.

Strategia are patru direcții principale: creșterea numărului de locuințe disponibile, mobilizarea investițiilor publice și private, reforme pentru reducerea blocajelor de pe piață și sprijinirea categoriilor cel mai puternic afectate de criza locuințelor.

Comisia subliniază că intervenția europeană nu înseamnă stabilirea administrativă a prețurilor locuințelor la nivelul UE. Multe dintre deciziile privind construcțiile, urbanismul, taxarea sau locuințele sociale rămân în responsabilitatea statelor, regiunilor și autorităților locale. Măsurile europene urmăresc în principal creșterea ofertei, accesul la finanțare și crearea unui cadru care să permită autorităților să intervină mai eficient în zonele unde există o presiune foarte mare asupra pieței.

Affordable Housing Act, propus de Comisia Europeană pe 9 septembrie 2026

Cea mai recentă măsură a fost prezentată de Comisia Europeană pe 9 septembrie 2026.

Executivul european a propus Affordable Housing Act, un nou cadru destinat orașelor și statelor membre care se confruntă cu o presiune ridicată asupra pieței locuințelor.

Propunerea urmărește crearea unei metode comune prin care autoritățile să poată identifica așa-numitele „zone aflate sub presiune locativă” și să poată adopta măsuri adaptate situației locale.

Printre aspectele avute în vedere se află efectele închirierilor pe termen scurt, locuințelor secundare și proprietăților neocupate asupra disponibilității locuințelor pentru rezidenții permanenți.

Măsurile adoptate de autoritățile naționale sau locale ar trebui să fie justificate prin date, necesare și proporționale cu problemele identificate.

În paralel, recomandarea Comisiei prevede măsuri pentru accelerarea construcției de locuințe accesibile, sociale și pentru studenți, folosirea mai eficientă a terenurilor și clădirilor deja existente și simplificarea procedurilor de autorizare și planificare.

Comisia Europeană estimează un deficit de investiții de 150 de miliarde de euro pe an

Una dintre principalele probleme identificate de Comisia Europeană este lipsa investițiilor suficiente.

Instituția estimează că Europa are un deficit de investiții în locuințe de aproximativ 150 de miliarde de euro pe an.

Pentru mobilizarea banilor publici și privați, Comisia pregătește în 2026 o Platformă paneuropeană de investiții pentru locuințe accesibile și sustenabile, realizată împreună cu Banca Europeană de Investiții, băncile naționale și regionale de dezvoltare și alte instituții financiare.

Platforma va reuni informații despre finanțări, modele de investiții și proiecte și va urmări atragerea capitalului privat alături de fondurile publice.

Banca Europeană de Investiții vrea să crească finanțarea pentru locuințe

Banca Europeană de Investiții a lansat, la rândul său, un plan pentru locuințe accesibile și sustenabile.

Obiectivul este ca finanțarea BEI pentru sectorul locuințelor să ajungă la 6 miliarde de euro în 2026 și în anii următori.

Potrivit Comisiei Europene, aceste investiții ar putea contribui la realizarea a aproximativ un milion de locuințe accesibile și sustenabile până în 2030.

Peste 19 miliarde de euro pentru locuințe prin mecanismul de redresare

Fondurile europene sunt deja folosite pentru proiecte de locuințe.

Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, aproximativ 19,6 miliarde de euro sunt destinate măsurilor privind locuințele în 20 de state membre. Din această sumă, circa 6,3 miliarde de euro reprezintă granturi, iar aproximativ 13,3 miliarde de euro sunt împrumuturi.

Prin politica de coeziune, înainte de revizuirea intermediară, erau deja programate aproximativ 7,5 miliarde de euro pentru eficiența energetică a locuințelor și locuințe sociale destinate grupurilor vulnerabile.

Împreună cu contribuțiile naționale, sprijinul programat ajunge la aproximativ 10,4 miliarde de euro, iar statele și regiunile au primit mai multă flexibilitate pentru a redirecționa fonduri către locuințe accesibile.

Măsuri speciale pentru tineri și studenți

Planul european conține și măsuri destinate explicit generației tinere.

Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții analizează posibilitatea introducerii unei scheme de garanții care să reducă sau chiar să elimine necesitatea depozitului de garanție pentru chirie.

În cadrul European Housing Alliance a fost creat și un grup special pentru locuințele destinate tinerilor și studenților, care analizează noi modele de cazare și surse de finanțare.

Comisia pregătește, de asemenea, pentru 2027 un proiect-pilot prin Erasmus+, destinat sprijinirii studenților mobili proveniți din medii dezavantajate în găsirea unei locuințe.

UE vrea să construiască mai mult și să reducă timpul de autorizare

Planul european urmărește și reducerea costurilor de construcție.

Comisia propune dezvoltarea construcțiilor modulare și prefabricate, folosirea unor materiale și tehnologii noi și digitalizarea sectorului construcțiilor.

În paralel, este pregătit pentru 2027 un pachet european de simplificare a regulilor din domeniul locuințelor, care ar urma să reducă procedurile administrative, costurile și întârzierile în autorizarea construcțiilor și renovărilor.

Comisia estimează că Uniunea Europeană are nevoie de peste două milioane de locuințe pe an pentru a răspunde cererii actuale.

Începând din 2026, problema locuințelor este analizată separat și în cadrul Semestrului European, Comisia formulând recomandări specifice statelor membre privind creșterea ofertei, simplificarea autorizării și accesibilitatea locuințelor.

Urmărește-ne și pe Google News