Războiul din Ucraina, 4 ani mai târziu: Republica Moldova între criză energetică, presiuni rusești și integrarea în UE
Republica Moldova între presiuni rusești și integrarea în UE. La patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, Republica Moldova rămâne una dintre țările cel mai puternic afectate indirect de conflict. De la șocul energetic și criza refugiaților, până la accelerarea parcursului european și presiunea dezinformării, războiul a redesenat profund societatea moldovenească.
Articol editat de Jurchescu Adrian, 26 februarie 2026, 15:50 / actualizat: 26 februarie 2026, 19:20
Într-un interviu amplu, jurnalista și comunicatorul strategic Ana Pisarenco, originară din regiunea transnistreană, a vorbit despre fricile din primele zile, vulnerabilitățile sistemice și maturizarea civică a unei societăți aflate „între pace și război”.
Februarie 2022: „Oamenii erau cu bagajele la ușă”
În februarie 2022, începutul războiului din Ucraina a fost perceput în Republica Moldova ca o ruptură brutală de securitate. Pentru prima dată după decenii, un conflict militar major izbucnea chiar la graniță.
„Eu eram la Dubăsari, în Transnistria. Oamenii erau speriați. Aveau documentele pregătite, bagajele la ușă. Așa am trăit luni întregi”, povestește Ana Pisarenco
Prezența trupelor ruse în regiunea transnistreană și evoluțiile din Odesa au amplificat temerile privind o posibilă extindere a conflictului pe teritoriul Republicii Moldova. În primele luni ale războiului, Republica Moldova a gestionat unul dintre cele mai mari fluxuri de refugiați raportat la populație din Europa. Potrivit Anei Pisarenco, reacția cetățenilor a fost impresionantă:
- Moldovenii mergeau la punctele vamale pentru a prelua femei și copii.
- Casele proprii au fost transformate în spații de cazare.
- Universități și clădiri publice au devenit centre pentru refugiați.
- Oamenii au donat haine, alimente și produse de primă necesitate.
„Nu luam bani pentru asta. A fost un șoc colectiv, dar și o solidaritate uriașă. De aici vine expresia – țară mică, inimă mare.” – spune Ana Pisarenco
În timp, programele de integrare au redus tensiunile inițiale. Copiii ucraineni sunt integrați în școli, iar cursurile de limba română sunt accesate de tot mai mulți refugiați.
Criza energetică și inflația: impact economic major
Pe plan economic, războiul a generat:
- creșteri masive ale prețurilor la energie
- inflație ridicată
- presiune asupra bugetului public
- incertitudine pe piața muncii
În ianuarie 2025, sistarea livrărilor de gaz a provocat o criză energetică severă, inclusiv în regiunea transnistreană. Potrivit jurnalistei, autoritățile separatiste au refuzat inițial ajutorul oferit de Chișinău și de Uniunea Europeană, ceea ce a agravat situația populației locale.
Totuși, Republica Moldova a reușit să facă față prin sprijinul partenerilor externi – în special România și Franța.
Războiul a produs o schimbare majoră în discursul politic de la Chișinău. Dacă în 2020 agenda publică era centrată pe lupta anticorupție, în 2024–2025 integrarea europeană este prezentată drept un proiect de securitate națională. Sub conducerea președintei Maia Sandu, orientarea externă s-a consolidat clar spre parteneriate occidentale, iar tema rezilienței a devenit centrală.
„Integrarea europeană nu mai este doar un proiect economic sau politic, ci unul de securitate”, explică Ana Pisarenco.
Alegerile recente au arătat, potrivit acesteia, o maturizare a electoratului, chiar dacă polarizarea geopolitică rămâne puternică.
Transnistria: vulnerabilitate strategică și posibil dosar de negociere
Regiunea transnistreană rămâne un punct sensibil în arhitectura de securitate regională. Prezența trupelor ruse și colapsul economic recent al regiunii cresc presiunea asupra Chișinăului.
„Suntem un stat de frontieră în arhitectura de securitate europeană”, spune jurnalista, care se declară româncă din regiunea transnistreană.
În contextul negocierilor internaționale privind războiul din Ucraina, Transnistria este tot mai des menționată ca element strategic ce nu poate rămâne „zonă gri” în spatele Ucrainei. Războiul informațional este, potrivit Anei Pisarenco, la fel de intens ca cel militar.
În 2022, autoritățile moldovene au suspendat mai multe posturi TV și site-uri pro ruse. În paralel, au apărut:
- clone de site-uri media
- rețele de boți
- campanii de denigrare a jurnaliștilor
- atacuri coordonate împotriva instituțiilor statului
„Noi, jurnaliștii, suntem hărțuiți constant. E o luptă zilnică pentru adevăr”, afirmă ea.
Totuși, presa independentă a jucat un rol esențial în gestionarea crizelor – inclusiv în informarea populației în timpul crizei energetice din ianuarie.
O societate mai unită sau mai divizată?
După patru ani de război la graniță, Republica Moldova este, simultan:
- mai solidară în fața crizelor,
- dar mai polarizată geopolitic și identitar.
Există diferențe între generații și medii sociale, însă jurnalista spune că a observat o creștere a maturității politice în rândul cetățenilor.
Principalele lecții pentru Republica Moldova:
- Importanța independenței energetice.
- Combaterea dezinformării.
- Consolidarea instituțiilor democratice.
- Clarificarea identității naționale.
- Integrarea europeană ca garanție de securitate.
Pentru Ana Pisarenco, acești patru ani au însemnat „un test personal și profesional”, o perioadă de maturizare accelerată și confruntare directă cu vulnerabilitățile sistemice ale statului.
„Datorită Ucrainei, noi încă avem pace. Dar pacea trebuie apărată în fiecare zi.” – a adăugat jurnalista Ana Pisarenco
Războiul din Ucraina nu este doar un conflict extern pentru Republica Moldova, ci un factor transformator. De la economie și politică, până la identitate și mass-media, fiecare nivel al societății a fost influențat.
La patru ani de la izbucnirea conflictului, Republica Moldova nu mai este aceeași țară – este mai conștientă de riscuri, mai conectată la Europa și mai expusă unei confruntări permanente între două direcții geopolitice. Iar miza rămâne aceeași: securitatea, stabilitatea și viitorul european.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro
