RETROSPECTIVĂ – Descoperiri arheologice care au uimit lumea în 2025
Arheologia anului 2025 marchează un punct de inflexiune între tehnologie de vârf și metode clasice de săpătură. Secvențierea ADN-ului antic, imaginile satelitare și cartografierea subacvatică au scos la lumină morminte regale, porturi scufundate, epave din Al Doilea Război Mondial și cel mai vechi genom egiptean analizat complet până în prezent, potrivit National Geographic.
Articol editat de Valentina Adam, 31 decembrie 2025, 09:32
În paralel, săpăturile arheologice tradiționale au adus descoperiri spectaculoase în junglele din Belize și în apropierea Văii Regilor din Egipt, confirmând că o mare parte din istoria umanității rămâne încă ascunsă sub nisip, apă sau vegetație densă.
În jungla din Belize, la situl mayaș Caracol, arheologii Arlen și Diane Chase (Universitatea din Houston) au descoperit un mormânt regal vechi de aproximativ 1.700 de ani, datat între 330–350 d.Hr. Cercetătorii consideră că mormântul i-ar putea aparține conducătorului Te K’ab Chaak, fondatorul unei dinastii care a dominat orașul timp de aproape cinci secole.
În camera funerară, acoperită cu cinabru, au fost găsite o mască mortuară din jad și scoici, cercei din jad și rămășițele unui bărbat vârstnic. Lamele de obsidian verde și practica incinerării sugerează legături culturale cu puternicul oraș Teotihuacan, aflat la mare distanță.
Căutarea mormântului reginei Cleopatra a dus la o descoperire majoră în largul coastei egiptene. Exploratoarea Kathleen Martínez investighează de peste 20 de ani situl Taposiris Magna, iar cercetările recente au scos la iveală un port antic scufundat, datând din epoca ptolemeică.
Scafandrii coordonați de Bob Ballard au cartografiat sub apă coloane monumentale, podele lustruite și ancore antice. Descoperirea confirmă importanța maritimă a sitului Taposiris Magna și susține ipoteza că acesta ar putea fi locul ales de Cleopatra pentru odihna sa finală.
Epavele din Al Doilea Război Mondial din Guadalcanal
În Iron Bottom Sound, lângă Guadalcanal, cercetătorii au explorat epavele a 13 nave scufundate în timpul uneia dintre cele mai sângeroase campanii din Pacific. Cu ajutorul vehiculelor subacvatice telecomandate, au fost analizate distrugătorul japonez Teruzuki, crucișătorul australian HMAS Canberra și rămășițele navei americane USS New Orleans.
Descoperirile oferă date esențiale despre strategiile navale și subliniază costul uman al conflictului: peste 27.000 de vieți pierdute în bătălia de șase luni pentru Guadalcanal.
Mormântul pierdut al faraonului Thutmose al II-lea
În februarie 2025, arheologii au anunțat descoperirea mormântului faraonului Thutmose II, ultimul mormânt regal lipsă din dinastia a XVIII-a. Este prima descoperire de acest tip de la mormântul lui Tutankhamon, identificat în 1922.
Situat în apropiere de Valea Regilor, mormântul prezintă pereți cu hieroglife și un tavan decorat cu motive celeste. Thutmose al II-lea a fost soțul și fratele vitreg al celebrei Hatshepsut, una dintre puținele femei care au condus Egiptul ca faraon de drept.
Megastructurile andine: peisaje modelate de civilizații antice
În Anzi, tehnologia modernă a clarificat mistere vechi de secole. În Peru, cele aproximativ 5.000 de gropi de pe Monte Sierpe sunt considerate un sistem de depozitare și contabilitate utilizat de popoarele Chincha și extins ulterior de incași, posibil în legătură cu sistemul de noduri „khipu”.
În Chile, imaginile satelitare au dus la identificarea a 76 de structuri de piatră în formă de V, capcane uriașe folosite pentru vânătoarea de vicuña. Ambele descoperiri demonstrează modul în care societățile andine au transformat peisajul pentru a-și susține economia și supraviețuirea.
Cel mai vechi genom egiptean antic, complet secvențiat
În necropola Nuwyat din Egipt, cercetătorii au extras ADN dintr-un dinte aparținând unui bărbat din Vechiul Regat, de acum aproximativ 4.500 de ani. Analiza a arătat o combinație genetică formată în proporție de 80% din populații neolitice nord-africane și 20% din Asia de Vest.
Scanările 3D au permis reconstituirea feței individului, iar urmele de pe oase indică muncă fizică repetitivă, sugerând că acesta era un olar, nu un constructor de piramide. Descoperirea oferă o perspectivă unică asupra diversității genetice din Egiptul antic.
Descoperirile arheologice din 2025 confirmă că istoria umanității este încă departe de a fi complet cunoscută. De la morminte regale și ADN antic până la epave de război și megastructuri andine, combinația dintre tehnologia modernă și săpăturile clasice continuă să rescrie trecutul și să ofere noi perspective asupra civilizațiilor dispărute.
Urmărește-ne și pe Google News
