Ascultă Radio România Reșița Live

Personalități bănățene la aniversare: Ada D. Cruceanu

Omul Cetății pe care îl aniversăm astăzi este traducătorul, scriitorul, editorul, criticul de artă, membru al Uniunii Scriitorilor, Ada D. Cruceanu!
Are o contribuție prestigioasă la patrimoniul cultural românesc, călăuzind, prin puterea cuvântului și a demnităților publice pe care le-a deținut, promovarea frumosului ce salvează lumea.
Sibiancă prin naștere, la 4 mai 1950, a absolvit Şcoala generală nr. 15 din Sibiu , apoi Liceul nr. 3, Sibiu a urmat Facultatea de Filologie, Universitatea din Bucureşti, Secţia română-engleză și este Doctor în filologie din anul 2001. Redactor revista Reflex; secretar al Fundaţiei Cultural-Sociale „Octavian Doclin”, Reşiţa, colaborează la: „Contemporanul”, „Cronica”, „Familia”, „Limba română”, „Orizont”, „Orient Latin”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viaţa Românească”etc.

Personalități bănățene la aniversare: Ada D. Cruceanu

Articol editat de Anca Bălălău, 4 mai 2024, 12:12 / actualizat: 4 mai 2024, 13:26

Și-a construit o carieră prestigioasă și este un reper pentru orice om de cultură. Este greu de cuprins în cuvinte, este firesc să o prețuim și mai ales este extraordinar faptul că-I suntem contemporani.
Are umor și autoironie și îmi pot imagina, cu toată indulgența de care dă dovadă, cum ar complete cee ace scriu.

Ada D.Cruceanu a fost partenerul de viaţă şi de limbă română al poetului Octavian Doclin și am putea spune că întâlnim o mulţime de bărbaţi deştepţi alături de femei mai puţin deştepte, însă mai rar vezi o femeie deşteaptă lângă un bărbat care nu este inteligent!Un cuplu care a ridicat cultura bănățeană la rang nobil, o pereche ca un sonnet shakesperian.
Ada D. Cruceanu este mentorul multor generații și Duminica limbii și literaturii române, un punct de reper al oricărui om,indiferent de vârsta din buletin,un apărător al valorilor naționale și internaționale.
Iubitoare de Eminescu, restaurator al lui Radu Stanca, dr.Ada Cruceanu Chisăliță este epicentrul oricărui eveniment a cărui valoare sporește prin prezența sa.
La mulți ani, distinsa noastră doamnă,Ada.D. Cruceanu!

Nota redacției-
CRUCEANU, Ada (Ada Mirela Chisăliţă)

Critic literar, traducător,
Născută la 4 mai 1950, Sibiu.

Studii:
Şcoala generală nr. 15 din Sibiu (1957–1965);
Liceul nr. 3, Sibiu (1965–1969);
Facultatea de Filologie, Universitatea din Bucureşti, Secţia română-engleză (1969–1973);
Doctor în filologie (2001).

Profesii şi locuri de muncă:
Profesor, Şcoala generală Socolari, Caraş-Severin (1973–1975);
Bibliograf, Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici”, Reşiţa (1975–1982);
Referent, Centrul Judeţean Caraş-Severin de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare ((1982–1990);
Consilier, Inspectoratul pentru Cultură Caraş-Severin (1990–1996);
Consilier editorial carte, publicitate, Media Star, Reşiţa (1996–1997);
Consilier inspector Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Biroul Cultură (1998–1999); Consilier, Inspectoratul pentru Cultură şi Culte Caraş-Severin (199–2001);
Director executiv al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Caraş-Severin (2001–până în prezent);
Redactor revista Reflex; secretar al Fundaţiei Cultural-Sociale „Octavian Doclin”, Reşiţa.

Colaborează la: „Contemporanul”, „Cronica”, „Familia”, „Limba română”, „Orizont”, „Orient Latin”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viaţa Românească”etc.

Volume publicate:
Contribuţii la presa românească din Banat, Reşiţa, 1979;
Radu Stanca – dramaturgul, Timişoara, Editura Hestia, 1992;
Porunca Fiului, eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timişoara, Editura Hestia, 1997; Capete de pod, eseuri, Timişoara, Editura Anthropos, 2001.

Traduceri realizate:
Gheorghe Costa, Această iarbă a tainei/ This grass of mistery, Timişoara, Editura Hestia, 1994;
Octavian Doclin, Climă temperat–continentală/ Temperate Continental Climate, Timişoara, Editura Hestia, 1995;
E.A. Robinson, Tristram and Other Poems, Timişoara, Editura Hestia, 1995;
Octavian Doclin, 47 Poeme despre Viaţă, Dragoste şi Moarte/ 47 Poems about Life, Love and Death, Reşiţa, Editura Timpul, 1998;
Timişoara. An Artistic Monography, Timişoara, Editura Amarcord, 1999;

Premii literare:
Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (1993),
Premiul pentru critică literară al al Festivalului Internaţional de Poezie Emia (2001), Premiul de Excelenţă al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2002), Premiul Eminescu şi Titlul de Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu” (Oraviţa, 2006).

Referinţe critice:
În periodice:Adrian Dinu Rachieru, „Meridianul Timişoara”, nr. 8–9, 1993; Al Piru, „Dimineaţa”, nr. 28, 1993; Cornelia Ştefănescu, „Jurnalul literar”, nr. 37–40, 1993; Mircea Popa, „Literatorul”, nr. 9, 1994; Carmen Blaga, „Semenicul”, nr. 3, 1996; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 7, 1998; Victor Cubleşan, „Steaua”, nr. 5–6, 1999; Olimpia iacob, „Convorbiri literare”, nr. 2, 1999; Maria Aron, „Luceafărul”, nr. 10, 2000; Ludmila Rotăraş, „Convorbiri literare”, nr. 12, 2001.

În volume:Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni,Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Tiberiu Chiş, Viorica Bitte, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin,Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Mihai Deleanu, Reşiţa filologică, Reşiţa, Editura Timpul, 1999; Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti, Dicţionar ilustrat, 1950-2000, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001; Who’s who în România,Bucureşti, Pegasus Press, 2002; Dicţionarul General al Literaturii Române,Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Dicţionar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005; Titus Crişciu, Cei de lângă noi — portrete şi interviuri,Reşiţa, Editura Tim, 2005; Cornel Ungurenu, Sorin Titel interpretat de…, Reşiţa, Modus P.H., 2005; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2006.

La mulți ani, actorilor de Sfântul Filimon!
Poveşti de viaţă duminică, 14 decembrie 2025, 13:26

La mulți ani, actorilor de Sfântul Filimon!

Motto: ‘’Cei mai dezinvolți – actorii!Cu mânecile suflecateCum știu ei să ne trăiască!’‘ Marin Sorescu ‘‘Menirea actorului...

La mulți ani, actorilor de Sfântul Filimon!
Ziua de azi se numește Nichita Stănescu!
Poveşti de viaţă sâmbătă, 13 decembrie 2025, 11:08

Ziua de azi se numește Nichita Stănescu!

Nichita… pata de sânge care vorbește, un donator de sânge la banca cuvintelor! Nichita Stănescu, îngerul blond al poesiei al limbii și...

Ziua de azi se numește Nichita Stănescu!
Un om, un actor, o poveste: Amza Pellea!
Poveşti de viaţă vineri, 12 decembrie 2025, 06:40

Un om, un actor, o poveste: Amza Pellea!

A plecat prea repede amestecând zăpăcitor dorul cu speranța, visul cu realitatea, viața cu moartea, lumea de aici cu cea de dincolo și parcă...

Un om, un actor, o poveste: Amza Pellea!
Poeți care au pus nume Banatului-Ion Chichere!
Poveşti de viaţă joi, 11 decembrie 2025, 18:30

Poeți care au pus nume Banatului-Ion Chichere!

Au trecut 21 ani de când Ion Chichere ne-a “întors viaţa pe dos ca pe-o mănuşă cu şoimul înăuntru…” acum, își îmbracă îngerii cu...

Poeți care au pus nume Banatului-Ion Chichere!
Poveşti de viaţă miercuri, 10 decembrie 2025, 14:24

In memoriam, Poldi Bălănuță, o emoție ce nu se stinge

Astăzi, trimitem gânduri unui suflet din a cărui fragilitate s-a hrănit Teatrul Românesc – Leopoldina Bălănuță. Poldi, cum o numeau...

In memoriam, Poldi Bălănuță, o emoție ce nu se stinge
Poveşti de viaţă luni, 8 decembrie 2025, 20:23

Ziua în care Marin Sorescu a plecat: 8 decembrie 1996

Considerat cel mai mare dramaturg român postbelic şi cel care împreună cu Nichita Stănescu, a revitalizat imaginea poeziei româneşti,...

Ziua în care Marin Sorescu a plecat: 8 decembrie 1996
Poveşti de viaţă vineri, 5 decembrie 2025, 08:00

In memoriam, M.J. Mihai I, ultimul rege al României

„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie” mărturisea Regele Mihai I. Fără Majestatea Sa lumea de...

In memoriam, M.J. Mihai I, ultimul rege al României
Poveşti de viaţă joi, 4 decembrie 2025, 18:21

Constantin Noica: Toată problema României nu e numai să fie, să fie în eternitate, ci şi să devină

„Suntem niște zei proști, niște zei nemuritori care ne-am uitat destinul‘‘, spunea filosoful și eseistul, mentor spiritual al unor...

Constantin Noica: Toată problema României nu e numai să fie, să fie în eternitate, ci şi să devină