Una din personalităţile muzicale ale Banatului, tenorul Traian Grozăvescu s-a născut la Lugoj, pe 21 noiembrie 1895, acum 123 de ani, în comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria, astăzi județul Timiș.
Este fiul lui Costi Grozăvescu, originar din Teregova, funcţionar, la „Comitat”, cum se numea pe atunci Prefectura.
După bacalaureat, în toamna anului 1914, Traian Grozăvescu s-a înscris la Facultatea de Drept la Budapesta urmând în aceeaşi perioadă şi cursurile Academiei de Muzică: clasa profesorului Schick.
„Prinţul operei”,Traian Grozăvescu, o poveste de viaţă de la Teregova-Lugoj la Viena!
Debutul avea să-l facă la Cluj în anul 1919 unde a obținut succes după succes.
Bucurându-se de aprecierea unanimă a lumii muzicale de atunci, în luna martie a anului 1923 a plecat la Viena unde a cunoscut gloria muzicală europeană iar vocea sa excepțională s-a auzit pe scenele consacrate ale Operelor din Viena, Budapestaşi Berlin.
Muzicieni celebri precum Richard Strauss, Arturo Toscanini, Pietro Mascagni sau Franz Schalk l-au apreciat şi i-au recunoscut valoarea, astfel un artist român se impunea în breasla marilor artişti ai vremii.
Din păcate destinul său avea să fie unul tragic
Pe 14 februarie 1927 tenorul a cântat pentru ultima dată pe scena operei din Viena, în Rigoletto, iar peste numai 5 zile, pe 19 februarie, în urma unei drame conjugale, soţia sa, Nelly Koveszdy, într-un acces de gelozie, îl împuşcă cu un glonte de revolver, astfel la vârsta de numai 32 de ani, tenorul Traian Grozăvescu moare. Crima s-a petrecut în faţa surorii artistului, Olga, cea care încercase din răsputeri să aplaneze conflictul conjugal, pornit de la refuzul tenorului de a o lua cu el în călătorie pe Nely, încă slăbită după naştere. Scena se petrecea la Viena, pe Lacherfelderstrasse nr. 62.
Din păcate destinul său marcat de extaz şi glorie s-a încheiat în cel mai tragic mod, mai ales că artistul avea o carieră muzicală fulminantă şi urma să cânte peste o lună la Metropolitan Opera din New York
Este înmormântat în cimitirul ortodox din Lugoj.
Povestea „Prinţului operei” a impresionat regimul comunist din România
În memoria artistului, strada, pe care se afla locuinţa sa din Lugoj, îi poartă numele la iniţiativa liderului comunist Petru Groza în anul 1957.
În acel an, a avut loc comemorarea a trei decenii de la moartea tenorului şi pe casa în care acesta a copilărit s-a pus o placă memorialăcu efigia sa în bronz, cu următorul text:
„În această casă a copilărit tenorul Traian Grosăvescu, care prin glasul său a ridicat faima ţării, cucerind un loc de cinste în rândul cântăreţilor lumii”.
Aca Barbu, întemeietoarea Operei din Timişoara, parteneră de scenă şi nu de viaţă
De Traian Grozăvescu a fost îndrăgostită artista româncă, Aca de Barbu, solistă a Operei din Cluj şi mai târziu şi a Operei din Viena, cea care a rămas în istoria Banatului ca întemeietoare a Operei din Timişoara, al cărei prim directoar a fost.
Artista Aca de Barbu l-a iubit mult pe Grozăvescu, l-a însoţit chiar şi la Lugoj, dar Destinul le-a fost potrivnic. De altfel, Opera din Timişoara era un proiect la care visaseră împreună.
Teatrul Municipal din Lugoj poartă numele tenorului, aici organizându-se și Concursul Internațional de canto „Traian Grozăvescu”.
Anca Bica Bălălău
Sursa: wikipedia
