În cea de-a treia zi de Crăciun şi în continuarea seriei expoziţiilor cu caracter ecumenic, Petru Berbentia – parohul Bisericii ortodoxe „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din cartierul reşiţean Lunca Bârzavei şi Erwin Josef Ţigla – preşedintele Asociaţiei germane de cultură şi educaţie a adulţilor din oraşul de pe Bârzava au pregătit credincioşilor o expoziţie de colecţie cu fotografii de la Betleem.

În cele 30 de fotografii de pe simeze, cei doi oameni de cultură cărăşeni au imortalizat pe peliculă cea mai veche şi originală biserică din Ţara Sfântă, basilica Naşterii Domnului sau Biserica Nativităţii.

Complexul ce o înconjoară, acoperind aproximativ 12.000 metri pătraţi, include în afară de basilica propriu-zisă, o mănăstire ortodoxă, una catolică şi una armeană.

Istoria ei începe în secolul al II-Iea, când Sfântul Iustin Martirul a identificat întâia oară grota ce se afla sub ea drept peştera sfântă, locul naşterii lui Iisus. Prima biserică s-a ridicat aici destul de timpuriu, în anii 326 de către Sfânta Elena, mama Împăratului Constantin cel Mare.

În anul 531, Împăratul Iustinian cel Mare o modifică dându-i forma care s-a păstrat până azi. Trecutul bisericii este foarte interesant. De exemplu, în timpul teribilei invazii a perşilor din anul 614, lăcaşul a fost lăsat intact de prădători, care au fost de-a dreptul impresionaţi să vadă reprezentaţi în scena Naşterii Domnului pe magii de la Răsărit îmbrăcaţi în haine persane.

Apoi, intrarea pe uşa, foarte joasă, numită sugestiv „Uşa Umilintei”, are propriile ei legende. O tradiţie spune că a fost făcută aşa, în mod ironic, de către musulmani, în timpul dominaţiei lor pentru a le aminti creştinilor că ei sunt acolo doar oaspeţi, şi că trebuie să se încline în faţa adevăraţilor stăpâni.

O altă părere este că înălţimea uşii a fost fixată aşa de către creştini înşişi, pentru a împiedica pe necredincioşi să intre călare sau pentru o mai bună apărare în cazul unui atac al musulmanilor.

Naosul basilicii este împărţit în cinci nave longitudinale separate de patru rânduri de coloane, în stil corintic, câte 11 în fiecare rând. Pe ele sunt pictaţi apostolii Domnului, cu numele scrise în latină şi greacă. Pe jos în unele zone ale pardoselii, mai pot fi văzute chiar părţi din vechile mozaicuri bizantine originale, ce au fost scoase la iveală de săpăturile arheologice.

Lăcaşul are trei altare: unul central şi două mai mici aflate în absidele laterale. Din aceste abside se coboară în Peştera Naşterii Domnului, propriu-zis o mică grotă naturală, situată chiar sub altarul central.

În partea de Răsărit a ei, localizat printr-o stea de argint fixată în marmură, se află locul unde a fost ieslea. Privirea spre ea este atrasă de o inscripţie în latină: „Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus est” (Aici a născut Fecioara Maria pe Iisus Hristos). Cincisprezece candele ard permanent în jurul ei.

La fel ca Biserica Sfântului Mormânt, şi aici, părţi din basilica Nativităţii se află sub controlul diferitelor confesiuni creştine. Peştera Naşterii Domnului se află sub jurisdicţia ortodocşilor.

Actualul patriarh latin de Răsărit, Michel Sabbah, descria biserica Nativităţii drept „un loc de refugiu pentru oricine„. El adăuga că se referă atât la israelieni cât şi la palestinieni, sub a căror autoritate se află Betleemul începând din decembrie 1995.

Şi într-adevăr, cuvintele sale sunt cele mai potrivite pentru a descrie intimitatea şi caracterul unic al acestui lăcaş binecuvântat, locul sfânt de refugiu în care Fecioara Maria a născut pe Domnul nostru Iisus Hristos.

Despre unul dintre punctele de reper al întregii creştinătăţi, Erwin Josef Ţigla, a precizat:

Expoziţia din Centrul parohial al Bisericii ortodoxe române Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Reşiţa-Govândari rămâne deschisă publicului până la sfârşitul acestei săptămâni.

Expoziţia „Betleem” a fost înrămată muzical de un concert de colinde susţinut de formaţiile muzicale ale Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin: Banater Bergland, Vincenzo Musi, Duo Gassenheimer, Intermezzo şi corala Franz Stuermer.

Amintim că, până în prezent oamenii de cultură reşiţeni, pr. Petru Berbentia şi Erwin Josef Ţigla au mai vernisat expoziţiile: Sfântul Mormânt, Centrul de pelerinaj de la Lourdes, Mănăstirea ortodoxă Afteia şi sanctuarul marian de la Ciclova montană. (Hardy Cvoica)