Ucraina încă deţine controlul asupra zonelor-cheie ale ţării


În cea de-a 23-a zi a războiului, contraatacurile ucrainene şi problemele logistice au încetinit considerabil ofensiva Rusiei, potrivit unei evaluări militare britanice. Şi Pentagonul confirmă că avansul Rusiei este îngheţat „în toată ţara pe mai multe fronturi”. (hotnews.ro)

Ucraina încă deţine controlul asupra zonelor-cheie ale ţării pe care forţele ruse încearcă să le cucerească, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la câteva săptămâni de atac susţinut din partea Rusiei, informează vineri dpa.

Forţele ucrainene au răspuns fiecărui atac din partea unităţilor ruse, a spus Zelenski, într-un mesaj video publicat pe Telegram vineri la primele ore ale dimineţii. Zelenski a dat asigurări că oraşe precum Mariupol în sud, Harkov în est şi Cernigău în nord, asediate de trupele ruse, nu vor fi abandonate la greu. De la armată până la Biserică, toată lumea face tot ce poate pentru poporul ucrainean, a spus preşedintele Zelenski, promiţând: ‘Vom fi liberi’. De asemenea, el i-a mulţumit preşedintelui american Joe Biden pentru ajutorul său ‘nou şi eficient’.

Zelenski le-a promis oamenilor de afaceri înlesniri precum mai puţină birocraţie şi împrumuturi fără dobândă pe durata conflictului.

Între timp, au apărut indicii că teatrul bombardat în oraşul ucrainean asediat Mariupol ar fi adăpostit chiar mai mulţi oameni decât se credea iniţial. Parlamentarul ucrainean Serhii Taruta a scris pe Facebook vineri dimineaţa că cel puţin 1.300 de persoane se adăposteau în clădirea care a fost bombardată miercuri. Taruta a spus că această afirmaţie se bazează pe informaţii privind oamenii care s-au aflat înăuntru şi au părăsit de atunci Mariupol. Până acum, autorităţile oraşului susţineau că circa 1.000 de persoane au căutat adăpost în clădirea teatrului.

Potrivit parlamentarei ucrainene Olga Stefanişina, în jur de 130 de civili au fost scoşi de sub dărâmăturile teatrului, joi. Numărul total al persoanelor ucise sau rănite rămâne necunoscut, a scris ea vineri.

Potrivit surselor ucrainene, clădirea a fost în mare parte distrusă de un bombardament ţintit al forţelor ruse, miercuri. La rândul său, Rusia acuză regimentul naţionalist ucrainean Azov pentru această explozie de proporţii.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Forţele aeropurtate ruse care participă la aşa-numita ‘operaţiune militară specială’ din Ucraina au instalat puncte de control pe şoselele din regiunea ucraineană Kiev, a informat joi Ministerul Apărării rus într-un comunicat, relatează EFE.

Unităţile Forţelor Aeropurtate care participă la operaţiunea militară specială au amplasat gărzi şi puncte de control pentru a garanta siguranţa transferului coloanelor militare şi securitatea tranzitării drumurilor pentru populaţia din regiunea Kievului‘, a transmis ministerul rus. În plus, forţele ruse au stabilit puncte de control fortificate la ieşirile din zonele controlate şi în segmentele ‘cele mai periculoase’ de pe aceste şosele.

Ministerul Apărării rus a publicat pe contul său de Telegram un video cu presupusele posturi de control, unde pot fi văzute transporturi blindate ruse, cu litera V de culoare albă pe partea din spate a vehiculelor, militari care verifică maşini, tranşee camuflate pe marginea drumurilor, fortificaţii şi militari de gardă. 


Pentru a 22-a zi, Ucraina luptă şi se apară, rezistând în faţa ocupanţilor ruşi, care bombardează oraşele şi localităţile ucrainene şi au ucis un număr mare de civili, distrugând infrastructura ţării. În aceste 22 de zile de război, forţele ruse au ucis mai mulţi civili faţă de militarii ucraineni care au murit în luptele duse împotriva inamicului.

Forţele Armate ale Ucrainei, forţele de interne, apărarea antiteroristă, voluntarii şi locuitorii, civilii Ucrainei opun o rezistenţă acerbă în faţa inamicului rus şi de cele mai multe recurg la contraatac. Forţele inamice ruse nu au reuşit să avanseze mult în interiorul ţării. Ocupanţii nu au reuşit să ocupe capitala Ucrainei, Kiev. De asemenea, nu au reuşit să intre în oraşele Harkiv, Sumi, Cernihiv, Mariupol şi multe alte oraşe. Suburbiile capitalei Kiev sunt cele mai afectate de lupte, din cauza invaziei şi a barbariei invadatorilor, dar forţele armate ucrainene nu cedează în faţa trupelor ruse.


Rusia a insistat miercuri că este dispusă să organizeze un summit între preşedintele Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar a precizat că nu trebuie să fie o ‘întrevedere de dragul întrevederii’, ci o reuniune care să ducă la încheierea unui acord între cele două părţi după războiul declanşat în urma invaziei ruse în Ucraina, relatează agenţia de presă EFE.

‘Preşedintele nostru a declarat în repetate rânduri că nu ar avea nimic împotriva unei astfel de întrevederi. Totuşi, astfel de întâlniri nu ar trebui să aibă loc doar de dragul întâlnirii. Trebuie să se ajungă mai întâi la un acord’, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după întâlnirea de miercuri la Moscova cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu.

Un summit între cei doi preşedinţi ar trebui să devină un contact la vârf pentru încheierea acordurilor convenite în cadrul negocierilor dintre delegaţiile celor două ţări, a spus Serghei Lavrov, potrivit oficiosului rusesc Izvestia. Lavrov a acuzat autorităţile ucrainene că cer negocieri şi întâlniri fără a fi dispuse să perfecteze vreo înţelegere, conform EFE.

Ministrul rus a denunţat că Ucraina a refuzat până acum să respecte Acordurile Minsk, convenite în 2015, destinate să pună capăt conflictului militar dintre separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei şi guvernul central de la Kiev, deşi aceste acorduri au fost anulate prin invazia Rusiei în Ucraina.

Au spus că îşi vor respecta promisiunile, dar nu au făcut-o. Am învăţat lecţia. Preferăm să avem discuţii concrete‘, a spus Lavrov, care a amintit că în prezent între Moscova şi Kiev se poartă negocieri prin videoconferinţă. Anterior, şeful diplomaţiei ruse lăsase să se înţeleagă că aceste discuţii ‘sunt aproape’ de un acord cu Ucraina privind garanţiile de securitate pe care le cere Moscova.

În conferinţa de presă susţinută după întâlnirea cu Cavusoglu, Lavrov a insistat că obiectivul Moscovei continuă să fie demilitarizarea Ucrainei.

Ministrul turc de externe a afirmat din nou disponibilitatea ţării sale de a organiza un summit între Putin şi Zelenski.

‘Liderii trebuie să ia decizii atunci când se ajunge la un consens. În acest moment, am dori să organizăm o astfel de întâlnire. Le-am spus şi ucrainenilor’, a spus Cavusoglu, care se va întâlni joi la Kiev cu ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba. Dar cum a relatat Izvestia, Lavrov a declarat că la întrevederea sa cu omologul său turc nu a fost discutată o posibilă întâlnire între Putin şi Zelenski.

…………………………………….

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cel mai înalt tribunal al ONU, a cerut miercuri Rusiei să-şi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina, relatează AFP, Reuters şi EFE. ‘Federaţia Rusă trebuie să suspende imediat operaţiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean‘, a transmis Joan Donoghue, judecătoarea preşedintă a CIJ, al cărei sediu este la Haga.

CIJ mai arată că Rusia trebuie de asemenea să garanteze că toate forţele aflate sub controlul său sau pe care le susţine nu mai continuă operaţiunea militară.

Procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI), care investighează acuzaţii de crime de război în Ucraina, s-a deplasat miercuri în această seară şi a discutat prin videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski, a indicat instanţa, relatează AFP.

Am avut plăcerea de a avea schimburi importante cu preşedintele pe durata şederii mele în ţară. Am convenit că toate eforturile sunt necesare pentru a asigura respectarea dreptului internaţional umanitar şi pentru a proteja populaţia civilă”, a declarat procurorul Karim Khan, potrivit unui mesaj postat pe Twitter de CPI.

Karim Khan a cerut vineri părţilor implicate în conflictul din Ucraina să nu folosească arme grele sau puternic explozive în zone populate, în timp ce armata rusă continuă bombardamentele care lovesc case şi infrastructuri civile. Procurorul a deschis pe 3 martie o anchetă cu privire la situaţia din Ucraina, după ce a primit undă verde de la peste 40 de state din cadrul CPI.

Cu sediul la Haga, CPI a fost creată în 2002 pentru a judeca persoanele urmărite în special pentru crime de război, crime împotriva umanităţii sau acte de genocid. Ucraina nu a semnat Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, dar în 2014 a recunoscut oficial competenţa instanţei internaţionale în privinţa crimelor comise pe teritoriul său.

Moscova şi-a retras semnătura din Statutul de la Roma în 2016, ceea ce înseamnă că CPI nu îi va putea urmări penal pe cetăţenii ruşi decât dacă sunt arestaţi pe teritoriul unui stat care respectă jurisdicţia sa.


Premierii Poloniei, Cehiei şi Sloveniei au ajunş marţi seară, la Kiev, unde se află şi liderul partidului de guvernământ polonez Lege şi Justiţie, Jarosław Kaczyński – transmite UNIAN.

Şeful guvernului polonez, Mateusz Morawiecki, a postat pe Twitter o fotografie de la momentul întâlnirii.

Aici, în Kievul sfâşiat de război, se face istoria. Aici, libertatea luptă împotriva unei lumi a tiraniei. Aici, viitorul fiecăruia dintre noi este în balanţă. UE sprijină Ucraina, care poate conta pe ajutorul prietenilor săi – acesta este mesajul pe care l-am adus astăzi la Kiev” – a scris Morawiecki.

Mateusz Morawiecki – Twitter

Din delegaţie fac parte premierul polonez, Mateusz Morawiecki, vicepremierul Jarosław Kaczyński, prim-ministrul ceh, Petr Fiala, şi premierul sloven, Janez Janąa. La Kiev, politicienii se vor întâlni cu premierul Denis Şmihal şi cu preşedintele Volodimir Zelenski. Politicienii europeni au mers la Kiev pentru a reafirma în numele întregii Uniuni Europene sprijinul necondiţionat faţă de suveranitatea şi independenţa Ucrainei.


În jur de 2.000 de autovehicule au putut ieşi printr-un coridor umanitar din oraşul ucrainean Mariupol, asediat de forţele ruse şi separatiştii proruşi, a anunţat marţi municipalitatea, potrivit AFP.

Alte 2.000 de maşini aşteaptă la ieşirea din oraş‘, a adăugat consiliul municipal din Mariupol, fără a preciza câte persoane au putut fugi din localitate, unde condiţiile sunt catastrofale după mai multe zile de bombardamente şi asediu. Numărătoarea a fost făcută la ora locală 14.00 (12.00 GMT).

Luni, 160 vehicule au ieşit in oraş, potrivit aceleiaşi surse, semn că, după o serie de eşecuri în lipsa unei încetări a focului ruso-ucrainene, evacuările s-au acceleraţ în vreme ce, în oraş, sute de mii de locuitori suferă de lipsă de apă şi alimente.

Bombardarea de către forţele ruse a unei maternităţi săptămâna trecută a provocat un val de proteste internaţionale.

Coridorul umanitar pe care se deplasează coloanele de vehicule leagă Mariupol de Zaporojie, via Berdiansk, pe o distanţă de circa 270 km. Situat la circa 55 km de frontiera cu Rusia şi la 85 km de fieful separatist Doneţk, Mariupol este cel mai mare oraş din Donbas aflat încă în mâinile Kievului. Cucerirea de către forţele ruse a acestui oraş portuar de 450.000 locuitori, situat la Marea Azov, ar fi un punct de cotitură important în invazia declanşată în Ucraina.

Ea ar permite joncţiunea între forţele ruse venite din Crimeea anexată, care au cucerit deja porturile Berdiansk şi Herson, şi trupele separatiste şi ruse din Donbas.


Prim-miniştrii Republicii Cehe, Poloniei şi Sloveniei se vor deplasa marţi la Kiev, pentru o întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în calitate de reprezentanţi ai liderilor Uniunii Europene (UE), a anunţat premierul ceh Petr Fiala pe reţele de socializare, informează Reuters şi AFP.

Scopul vizitei este de a confirma sprijinul fără echivoc al întregii Uniuni Europene pentru suveranitatea şi independenţa Ucrainei’, a spus Fiala. ‘Obiectivul acestei vizite este, de asemenea, de a prezenta un pachet larg de sprijin pentru Ucraina şi pentru ucraineni‘, a adăugat premierul ceh.

Un comunicat al guvernului polonez anunţă, la rândul său, că cei trei premieri se vor deplasa la Kiev în calitate de reprezentanţi ai Consiliului European, ‘pentru a se întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu premierul ucrainean Denis Şmîhal’.


Armata rusă nu exclude lansarea de asalturi pentru a prelua controlul total al marilor oraşe ucrainene, a avertizat luni Kremlinul, în condiţiile în care numeroase centre urbane ale ţării sunt încercuite de forţele ruse, relatează AFP şi Reuters.

‘Ministerul Apărării, pentru a asigura securitatea maximă a populaţiei civile, nu exclude posibilitatea de a prelua controlul total al marilor oraşe care sunt deja încercuite’, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Purtătorul de cuvânt a respinş de asemenea, afirmaţiile responsabililor occidentali potrivit cărora Vladimir Putin este ‘dezamăgit că soldaţii săi nu avansează suficient de repede’. Potrivit lui Peskov, preşedintele rus a ordonat până acum ‘Ministerului Apărării să nu lanseze un asalt rapid asupra marilor centre urbane, inclusiv Kiev’ pentru a evita pierderi grele în rândul civililor. De asemenea, a asigurat el, dacă se va întâmpla acest lucru, culoarele umanitare vor fi menţinute.

Întrebat de jurnaliştii Reuters despre afirmaţiile unor oficiali americani potrivit cărora Rusia a cerut Chinei echipament militar, Peskov a răspuns negativ.

Rusia deţine propriul potenţial independent pentru a continua operaţiunea. După cum am spuş aceasta decurge în conformitate cu planul şi va fi încheiată complet şi la timp‘, a spus Peskov.


A patra rundă de negocieri ruso-ucrainene, programată luni dimineaţa, prin videoconferinţă, are ca obiective principale încetarea focului, retragerea trupelor şi garanţiile de securitate, declară oficialităţi de la Kiev citate de Reuters.

Anton Gheraşcenko, consilier al ministrului ucrainean de interne, a anunţat că ora prevăzută pentru începerea dialogului era 10:30 (8:30 GMT).

Potrivit unuia dintre negociatorii din partea Ucrainei, Mihailo Podoliak, poziţia guvernului de la Kiev a rămas neschimbată: înainte de orice dialog privind relaţiile viitoare cu Rusia, trebuie încheiat un armistiţiu. Consilierul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a difuzat un mesaj în acest sens, pe reţelele sociale, cu o înregistrare video ataşată.

„Negocieri. Runda a 4-a. Despre pace, încetarea focului, retragerea imediată a trupelor & garanţii de securitate. Discuţie grea’, a scris el, adăugând că crede că Rusia ‘încă are iluzia că 19 zile de violenţe împotriva oraşelor (ucrainene) paşnice este strategia corectă„.

Rusia neagă loviturile împotriva civililor, iar Kremlinul descrie invazia rusă în Ucraina ca o „operaţiune specială” pentru demilitarizarea şi „denazificarea” acestei ţări.

Kievul şi Occidentul acuză Moscova că foloseşte pretextul nefondat respectiv pentru un război pe care îl poartă fiindcă aşa doreşte, notează dpa.


Un jurnalist american a fost ucis şi un altul rănit de gloanţe, duminică, la Irpin, la marginea de nord-vest a Kievului, unde forţele ucrainene luptă împotriva celor ruse, au anunţat surse concordante, relatează AFP.

Cei doi bărbaţi au fost loviţi în timp ce circulau în maşină cu un civil ucrainean, de asemenea rănit, a declarat pentru AFP Danylo Shapovalov, medic angajat de forţele ucrainene şi care a preluat victimele.

Autorităţile ucrainene i-au acuzat imediat pe inamicii ruşi că i-au împuşcat pe jurnalişti, dar originea împuşcăturilor nu a fost stabilită deocamdată.

Jurnaliştii AFP care s-au aflat duminică în această zonă au auzit focuri de artilerie şi de arme mai mici. Un jurnalist AFP a văzut cadavrul colegului său ucis, care avea asupra lui actele de identitate, între care şi acreditarea de la New York Times. Este vorba de jurnalistul Brent Renaud, în vârstă de 50 de ani, fotograf, a precizat ziarul american într-un comunicat. El a lucrat pentru The New York Times în trecut, dar nu lucra pentru această publicaţie în Ucraina, potrivit comunicatului.

Este primul jurnalist străin care a murit de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie. Celălalt jurnalist american, uşor rănit, a făcut o declaraţie într-un videoclip postat pe reţelele de socializare.


Cel puţin nouă persoane au murit şi 57 au fost rănite în atacul aerian, de duminică, al forţelor ruse asupra bazei militare de la Iavoriv, în vestul Ucrainei, în apropiere de Lvov şi de graniţa cu Polonia, conform unui prim bilanţ comunicat de autorităţile militare locale şi de primarul din Lvov, relatează AFP şi Reuters.

Din păcate, 57 de persoane au fost rănite şi spitalizate. Nouă eroi au murit„, a transmis guvernatorul militar al regiunii Lvov, Maxim Koziţki, pe Telegram. Andrii Sadovi, primarul din Lvov, situat la circa 40 de km de bază, a furnizat acelaşi bilanţ, tot pe Telegram.

Ministrul ucrainean al Apărării, Olekssi Reznikov, a spus că la baza militară de la Iavoriv au lucrat în trecut instructori militari străini, dar că nu este clar dacă vreunul dintre ei era prezent acolo la momentul atacului şi că acest lucru este în curs de verificare.

Această bază militară este situată la Iavoriv, la mai puţin de 25 de km de frontiera cu Polonia, ţară membră a NATO. Ea a servit în ultimii ani ca bază de antrenament pentru forţele ucrainene sub coordonarea unor instructori străini, în special americani şi canadieni.

Baza din Iavoriv a fost de asemenea unul din principalele centre folosite pentru exerciţii militare comune între forţele ucrainene şi cele ale NATO.

Kremlinul nu a răspuns deocamdată unei solicitări a Reuters de a comenta atacul cu rachete.

Potrivit guvernatorului regiunii, Maksim Roziţki, avioanele ruse au lansat aproximativ 30 de rachete asupra bazei militare, adăugând că unele au fost interceptate înainte să îşi atingă ţinta.

‘Polonia condamnă orice agresiune împotriva Ucrainei, inclusiv bombardarea bazei de la Iavoriv’, a precizat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Atacul raportat duminică survine în contextul în care Rusia a ameninţat sâmbătă ca va ţinti livrările de arme occidentale către Ucraina, menţionând în special sistemele de apărare aeriană portabile şi sistemele de rachete antitanc. Viceministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov, a spus că a ‘avertizat SUA’ că, pentru Moscova, ‘convoaiele’ de armament devin ‘ţinte legitime’.

Regiunea Lvov a fost până acum relativ ferită de violenţe. Lvov, mare oraş din vestul Ucrainei, găzduieşte numeroase persoane strămutate din cauza invaziei ruse. Mai multe ţări şi-au mutat de asemenea acolo ambasada, considerând că acest oraş este mai sigur decât capitala Kiev. În acelaşi timp, primarul din Ivano-Frankivsk, oraş situat la circa 100 de km sud de Lvov, susţine că aeroportul localităţii a fost vizat duminică de un atac.

Exploziile auzite în această dimineaţă au fost cauzate de un atac asupra aeroportului. Încercăm să stabilim exact ce s-a întâmplat’, a scris Ruslan Marţinkiv pe pagina sa de Facebook


Franţa susţine că există informaţii credibile că Rusia ar putea tăia legăturile de internet dintre America şi Europa. Ministerul francez al Apărării avertizează că, în condiţiile războiului din Ucraina, cablurile submarine din Atlantic pot deveni o ţintă a Moscovei.

Reporter: Roman Muşat – Ministerul francez al Apărării avertizează că, în condițiile războiului din Ucraina, cablurile submarine din Atlantic pot deveni o țintă a Moscovei. Şeful rețelei internaționale Orange, Jean-Luc Vuillemin, susține că rușii se arată de mai multă vreme interesați de poziția acestor cabluri de internet:

Jean-Luc Vuillemin: Am identificat o navă de spionaj ataşată Ministerului rus al Apărării și un submarin dintr-o anumită clasă, care au capacitatea să intervină la adâncime mare. Aceste mijloace ruse au fost geolocalizate extrem de des în zonele de concentrare a cablurilor submarine.

Reporter: Ministerul francez al Apărării a trimis nave de supraveghere permanentă, dar nu are încă mijloace de observare în adâncuri. Cele peste 400 de cabluri din Atlantic asigură 99% din traficul de internet, iar Europa folosește preponderent legătura cu Statele Unite pentru tranzacții financiare, email-uri, apeluri, aplicații sau fișiere personale și de afaceri stocate deseori pe serverele de peste ocean. Rusia a făcut eforturi să se izoleze de rețeaua internetului mondial, pe care vrea să o înlocuiască printr o variantă proprie.


Mai multe coridoare umanitare din oraşe şi sate ucrainene, inclusiv din portul asediat Mariupol (sud), vor fi deschise sâmbătă pentru ca civilii să poată pleca, a anunţat viceprim-ministrul ucrainean, Irina Vereşciuk, adăugând că speră ca Rusia să respecte o încetare a focului pentru a permite această evacuare, informează Reuters.

Ea a spus că Ucraina intenţionează să evacueze locuitorii mai multor oraşe şi sate din regiunile Kiev şi Sumî, precum şi din
alte zone unde au loc lupte.

‘Sper ca ziua sa meargă bine, toate rutele planificate vor fi deschise şi (sper) că Rusia îşi va îndeplini obligaţiile de a garanta regimul de încetare a focului’, a declarat Vereşciuk într-o înregistrare video.

Eforturile de a asigura trecerea în siguranţă a locuitorilor din Mariupol au eşuat în mod repetat în această săptămână.

Maternitatea din Mariuopol – Telegram

……………………………

Capitala Kiev este țintită de bombardamente răzlețe ale unităților ruse de artilerie, în timp ce lupte grele s-au dat vineri noapte în localitățile învecinate Bucha, Irpin și Hostomel. Intrată în a 17-a zi de război, Ucraina a pierdut peste 2,5 milioane de oameni, plecați din cauza conflictului.

Câteva mii de locuitori din localitatea Melitopol au mărșăluit spre clădirea administrației pentru a cere eliberarea primarului Ivan Fedorov, care ar fi fost răpit de soldații ruși, relatează Nexta.

……………………………..

Trupele ruse au bombardat un spital regional pentru bolnavii de cancer din orașul Mikolaiv (sudul Ucrainei), a anunțat un oficial local citat de BBC.

…………………………….

Cea mai mare parte a forțelor terestre rusești se află acum la aproximativ 25 de kilometri de centrul orașului Kiev, susține CNN, care citează Ministerul Apărării din Marea Britanie.

De același autor

Related Articles