Sarmiza Bilcescu – prima femeie avocat din Europa şi prima din lume cu un doctorat în Drept

Duminică, 27 aprilie, se împlinesc 158 de ani de la nașterea Sarmizei Bilcescu, o legendă a emancipării feminine, prima femeie avocat din Europa și prima din lume care a obținut titlul de doctor în Drept. Povestea sa rămâne un simbol al curajului și determinării.

Articol editat de Valentina Adam, 27 aprilie 2025, 13:11

Copilăria și educația timpurie

Născută la București, la 25 aprilie 1867, fiica lui Dumitru și Maria Bilcescu, Sarmiza și-a petrecut copilăria într-un mediu elitist. Alintată „Miza”, și-a câștigat renumele de „Voinica” printre băieții familiei Brătianu. A urmat cursuri private până la șapte ani, apoi a studiat la Colegiul „Sf. Sava”, unde și-a demonstrat ambiția prin obținerea Bacalaureatului în 1884.

Studiile la Universitatea Sorbona

Dorind inițial să urmeze Literele la Paris, Sarmiza s-a îndreptat spre Facultatea de Drept a Sorbonei, fiind prima femeie admisă. Înfruntând prejudecăți severe și chiar excluderea temporară de la cursuri, a perseverat, afirmând: „Într-o țară unde scrie înzidit: Libertate, Egalitate, Fraternitate, nu puteți împiedica o femeie să se instruiască!”. Sprijinită de mama sa, a absolvit cu succes și a obținut, în 1890, titlul de doctor în Drept cu teza „Despre condițiunea legală a mamei în dreptul român și francez”.

Cariera juridică și admiterea în Barou

Revenită în România, a solicitat admiterea în Baroul Ilfov, devenind astfel prima femeie avocat din Europa. Cu sprijinul lui Take Ionescu și Constantin Dissescu, a fost acceptată, deși a ales să nu pledeze, din cauza mentalităților vremii care o ocoleau.

Activismul pentru drepturile femeilor

Sarmiza a fondat în 1894 Societatea Domnișoarelor Române și a promovat educația feminină. A colaborat cu Regina Maria și a susținut cauze culturale, înființand ateliere de cusătorie pentru promovarea costumelor naționale și a valorilor rurale.

Viața personală și moștenirea

În 1897, Sarmiza s-a căsătorit cu inginerul Constantin Alimănișteanu, iar în 1898 a devenit mamă. După moartea soțului ei în 1911, și-a dedicat viața actelor de caritate, fiind supranumită „mama celor necăjiți”. În anul 1935, a ieşit din viaţa publică şi s-a retras la Româneşti-Muscel, unde a trecut la cele veşnice la 26 august 1935. Sarmiza Bilcescu a fost înmormântată în costum popular naţional şi a lăsat prin testament suma de 25 de milioane de lei, pentru construirea clădirii Palatului Industriei Casnice.

Destinul fiului său, Dumitru Alimănișteanu

Fiul ei, Dumitru Alimănișteanu devine, în anul 1933, deputat, apoi subsecretar de Stat la Finanțe, în 1936. Dumitru a deținut funcția de ministru de Finanțe în guvernul Petre Groza pentru doar o lună, fiind supus presiunilor de a demisiona, fapt care a și avut loc la 11 aprilie 1945.

Dumitru Alimănișteanu a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950, moment rămas în istorie sub denumirea de „noaptea demnitarilor”, alături de alți 69 de foști miniștri din perioada interbelică și a fost închis la Sighet, unde a stat până în 1955.

În anul 1959 a fost rearestat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică, trecînd prin închisorile Sighet (a fost unul dintre puținii supraviețuitori ai acestei închisori), Pitești, Ocnele Mari, Galați, Jilava, Botoșani. A fost eliberat la 19 septembrie 1963. 10 ani mai târziu a murit în anonimat, la București, în urma unui foarte suspect accident de tramvai.

Sursa Rador