Ascultă Radio România Reșița Live

Ioan Holender: un român parte din destinul capitalei muzicale a lumii, Viena!

Viața celui mai longeviv manager al celebrei Opere de Stat din Viena-Wiener Staatsoper a început acum 89 de ani în Timișoara! Ioan Holender, muzician, impresar artistic și director managerial austriac de operă, este născut pe 18 iulie 1935, într-o familie bună, tatăl fabricant de marmeladă. Provenind dintr-o familie de evrei, în anul 1943 a fost bătut în fața casei de un elev al Liceului Banatia, trecut sub administrarea Grupului Etnic German. Avea doar 8 ani și a fost bătut măr, în plină stradă, așa cum s-a întâmplat cu mai mulți evrei din Timișoara. Pe de altă parte, Ioan Holender avea să admită mai târziu că evreii din Banat au avut totuși o soartă ceva mai fericită decât cei din restul țării.
Din păcate și venirea comunismului și naționalizarea au făcut ca viitorul mare artist să muncească un an de zile ca muncitor necalificat în întreprinderea de Transport Timișoara pentru a-și asigura existența.
Studiază la Politehnica din Timișoara, unde a studiat la secția „material rulant”, iar revolta studenților din anul 1956 l-a adus în fața colegilor cu un discurs fulminant ,fapt ce i-a adus exmatricularea.
În 1959, a părăsit Timișoara și s-a stabilit împreună cu tatăl său la Viena, unde mama sa locuia deja. Imediat s-a înscris la Conservatorul de Stat din Viena, unde a studiat muzica clasică între 1960 și 1962, după care a început să cânte ca bariton la teatrele de operă din Viena, Klagenfurt și Sankt Pölten (între 1962 și 1966).
Din 1966, a devenit agent de impresariat artistic și manager muzical la Agenția de teatru „Starka”, pe care a făcut-o faimoasă în lumea artistică și pe care a preluat-o după ceva timp, devenind „Agenția de impresariat artistic Holender”.
În 1988, a devenit secretarul general al Operei din Viena și al Volksoper (Opera pentru popor), pentru ca în 1992, după moartea neașteptată a directorului Eberhard Waechter, să fie numit manager general al celor două instituții.
Ioan Holender a avut dintotdeauna un crez:
„Sunt încredințat că în aceste vremuri mercantile oamenii nu pot renunța la puținele lucruri de valoare care au mai rămas, iar printre acestea se află, fără îndoială, teatrul și muzica.”
A fost director al Operei de Stat din Viena între 1 aprilie 1992 și 30 august 2010, fiind director al celebrei instituții pentru cea mai lungă perioadă din istoria operei vieneze.
’’Am făcut emisiuni de cultură în toată Europa.Număr și eu anii și când fac planuri, mă gândesc să nu fac planuri pe doi ani. Moartea, sfârșitul e palpabil, vizibil. Trăim ziua și trăim”,

Ioan Holender: un român parte din destinul capitalei muzicale a lumii, Viena!

Articol editat de Anca Bălălău, 18 iulie 2024, 19:09

În anii 2007 și 2011, a fost președinte și director artistic al Festivalului Internațional “George Enescu” de la București, dar și președinte de onoare al Asociației Timișoara 2023, pe vremea când se pregătea programul cultural. S-a retras, pentru că nu i-a plăcut viziunea. Și nu i-a plăcut nici ce a oferit anul cultural.
Totuși, artistul a precizat în mai multe interviuri că Timișoara este patria sa, și de-a lungul vieții a scris mai multe cărți în care descrie orașul în care s-a născut, cu bune și cu rele.
Austria, țara sa de adopție, amintește și reamintește Ioan Holender, i-a devenit o a doua patrie în ianuarie 1959, cînd a sosit acolo venind de la Timișoara, îi publică memoriile.
’’O țară care nu-și respectă artiștii nu se respectă pe sine, iar dacă România de astăzi se mai bucură cât de cât de respect și recunoaștere în străinătate, acest lucru se datorează valorilor sale culturale”, precizează aniversatul zilei.
La mulți ani, Ioan Holender!

Sursă-wikipedia

In memoriam, Ion Besoiu
Poveşti de viaţă duminică, 18 ianuarie 2026, 18:00

In memoriam, Ion Besoiu

Copilăria și adolescența multor generații de români sunt legate de seriale și filme devenite reper, precum Toate pânzele sus, în care Ion...

In memoriam, Ion Besoiu
Mihai Eminescu, ultimul romantic al lumii
Poveşti de viaţă joi, 15 ianuarie 2026, 06:00

Mihai Eminescu, ultimul romantic al lumii

“Vesel și trist, comunicativ și ursuz… ciudată amestecătură… fericită pentru artist, dar nefericită pentru om,, îl descria Titu...

Mihai Eminescu, ultimul romantic al lumii
Gabrielle (Coco) Chanel-55 de ani pe podiumul amintirii!
Poveşti de viaţă sâmbătă, 10 ianuarie 2026, 14:21

Gabrielle (Coco) Chanel-55 de ani pe podiumul amintirii!

„O femeie are vârsta pe care o merită”, spunea odată unul dintre cei mai influenți 100 de oameni ai secolului 20, un designer...

Gabrielle (Coco) Chanel-55 de ani pe podiumul amintirii!
In memoriam – Răfăilă Vincu (1961–2026)
Poveşti de viaţă marți, 6 ianuarie 2026, 20:05

In memoriam – Răfăilă Vincu (1961–2026)

Sunt oameni care pleacă prea devreme, dar rămân prin ceea ce au dăruit. Răfăilă Vincu a fost unul dintre ei. Născut la 24 aprilie 1961,...

In memoriam – Răfăilă Vincu (1961–2026)
Poveşti de viaţă marți, 6 ianuarie 2026, 18:30

Ionel Teodoreanu- o filă din vârstele literaturii române

’’Când eşti trist îţi vine să dormi şi să uiţi. Îţi vine să-ţi culci capul pe genunchii altcuiva care te iubeşte, sau dacă eşti...

Ionel Teodoreanu- o filă din vârstele literaturii române
Poveşti de viaţă duminică, 4 ianuarie 2026, 12:21

La mulți ani, Nora Iuga #95

Poetă, romancieră şi traducătoare din limbile germană şi suedeză,Nora Iuga s-a născut pe 4 ianuarie 1931, în capitala României,București....

La mulți ani, Nora Iuga #95
Poveşti de viaţă sâmbătă, 3 ianuarie 2026, 15:48

Prof. univ. dr. Rudolf Gräf a primit o nouă recunoaștere a activității academice

Academia Română a decernat miercuri, 10 decembrie 2025, premiile pentru cele mai valoroase creații științifice și artistice realizate în anul...

Prof. univ. dr. Rudolf Gräf a primit o nouă recunoaștere a activității academice
Poveşti de viaţă vineri, 2 ianuarie 2026, 19:06

Drum lin în lumină, maestre Dumitru Jompan!

Dumitru Jompan, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, a plecat să dirijeze corurile îngerilor. Priveghiul va avea loc la...

Drum lin în lumină, maestre Dumitru Jompan!