Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Emisiunea, de la ora 22, „De vorbă cu România Frumoasă” este dedicată memoriei deportaţilor în Bărăgăn!

Radio România Reşiţa este radioul oamenilor şi promovează Valoarea. Frecvenţele radioului reşiţean semnifică 24 de ore din 24, ACASĂ pentru toţi ascultătorii, indiferent că sunt din ţară sau din afara graniţelor.

[FOTO] Emisiunea, de la ora 22, „De vorbă cu România Frumoasă” este dedicată memoriei deportaţilor în Bărăgăn!

Articol editat de Radio Resita, 15 octombrie 2020, 20:07 / actualizat: 16 octombrie 2020, 7:32

Vom începe această seară cu un gând pios către cel ce a fost şi a rămas Pavel Stancu din Grădinari care a plecat la cele veşnice în această lună la vârsta de 95 de ani, un simbol al celor deportaţi în Bărăgan. Ultimul său interviu a fost acordat pentru Radio România Reşiţa şi-l vom asculta sâmbătă 17 octombrie la emisiunea „Prietenul de la 20:20”.

În această seară vom asculta mărturisile copiilor săi Gina Stancu şi Stancu Cornel Şiialomiţeanu, dar şi povestea prietenului nostru Mihai Sprânceană al cărui început de viaţă a fost alături de familia Stancu.

De ce România Frumoasă? Pentru că tragediile acestor oameni au pus temelia ei şi noi avem datoria morală de a iubi această ţară, de a o respecta şi dezvolta.

Pe această temă, vă invit să vă spuneţi părerile la numerele de telefon 0255.20.60.61, 0255.20.60.62 sau să trimiteţi mesaj la numărul de whatsapp 0751288777.

În zilele de 18/19 iunie 1951, trei judeţe ale României, 12.791 de familii, 40.230 de persoane, 2.656 de vagoane de tren şi 6.211 de autocamioane;destinaţia – câmpia stearpă a Bărăganului. Acestea sunt coordonatele celei mai cumplite pribegii a satului românesc.

„Bărăganul a fost Siberia noastră“, spun supravieţuitorii, fiindcă în Bărăgan au murit oameni fără să se fi eliberat de frică, altora durerea încă le tulbură instinctul şi toţi au trăit absurdul unei închisori în aer liber. Impulsul e normal şi nobil:„deportarea, înstrăinarea forţată şi ruperea legăturii sfinte cu pământul sunt nedreptăţi şi umilinţe care nu trebuie uitate niciodată.

Ca în orice dramă, supliciul e programat în detaliu şi, după o săptămână în care au împărţit aceleaşi vagoane întunecate cu animalele, oamenii au găsit primele repere ale noii vieţi:un număr primit în gară, la coborâre, şi un ţăruş înfipt în pământ.

Acesta era Bărăganul, locul unde nimic, nici măcar sărăcia, nu avea hotare, unde apa avea miros de motorină, oamenii se îmbolnăveau de enterocolite, hepatite şi febră tifoidă, iar şobolanii mâncau orice. Vara Bărăganului topea şi pietrele şi, când crivăţul viscolea zăpada, cu iarna nu era de glumă. Aici, în bordeie umede, destinul se va rescrie pentru „duşmanii“ de clasă.

Deportaţii au fost lăsaţi în Câmpia Bărăganului sub cerul liber, cu interdicţia de a se deplasa mai departe de 15 kilometri.

Îmbarcarea familiilor s-a făcut în vagoane de marfă, sub directa supraveghere a activiştilor, miliţienilor şi securităţii. Oamenii credeau că se îndreaptă spre Siberia. S-au oprit însă în Bărăgan. Într-un fel, memoria este cea care a salvat deportaţii, ajutându-i să supravieţuiască.

Despre condiţiile în care miile de deportaţi erau nevoiţi să trăiască, iată ce spun notele de informare ale Securităţii:«În problema apei de băut, se resimte lipsa de apă şi nu s-au amenajat butoaiele cu capace şi cana pentru a se evita infectarea apei. S-au găsit viermi în apa din butoaie.»

Lupta pentru supravieţuire avea să înceapă încă din prima zi de Bărăgan. Primul adăpost a fost între două dulapuri acoperite cu o pătură sau, pur şi simplu, sub căruţe. Spiritul de solidaritate creştea proporţional cu starea de frică şi supărare. Deportaţii, chiar dacă în majoritatea lor erau ţărani, au înţeles destul de repede că sunt victime ale politicii comuniste.

Azvârliţi în câmp, prima grijă a fost să-şi construiască un acoperiş mai sigur, un fel de colibe înjghebate din te miri ce. Prima etapă de adaptare a deportaţilor, în noile condiţii de viaţă, a început prin construirea bordeielor, locuinţe ale sărăciei.

Verificarea inventarului uman dislocat nu era departe de apelul zilnic practicat în penitenciare. Supravegherea şi evidenţa populaţiei n-au încetat până în ultima zi. Drumurile, gările şi trenurile erau patrulate de miliţie şi armată, care aveau ordin de a legitima populaţia din zona satelor noi. Evadarea era aproape imposibilă. Adaptarea a fost dureroasă şi nu s-a încheiat niciodată.

Astăzi, povestesc despre deportări, despre labirintul câmpiei şi despre întâmplările zilelor din pustiu fără patimă aproape, dar cu o luciditate înspăimântătoare. Au fruntea brăzdată, dar senină. Are şi memoria uitările ei.

Rămâneţi ACASĂ pe frecvenţele 105.6 FM ?i 91,9 FM – 92,8 FM pentru ascult?torii din Clisura Dunării, sau pe radioresita.ro, ori pe telefon, indiferent că este fix sau mobil, sunând la numărul 031.504.04.34, apel cu tarif normal, puteţi asculta oricând şi de oriunde Radio Reşiţa.

Anca Bica Bălălău

Etichete:
Vasile Alecsandri, Bardul de la Mircești, 135 de ani de la moarte!
Poveşti de viaţă vineri, 22 august 2025, 20:21

Vasile Alecsandri, Bardul de la Mircești, 135 de ani de la moarte!

La 22 august 1890 se stingea din viață, după o lungă suferință, la conacul său de la Mircești, Vasile Alecsandri, scriitorul care s-a bucurat...

Vasile Alecsandri, Bardul de la Mircești, 135 de ani de la moarte!
Omagiu artiștilor: 100 de ani de la nașterea Toma Caragiu, 98 de ani de la Jean Constantin și 15 ani de la dispariția lui Marin Moraru
Poveşti de viaţă joi, 21 august 2025, 19:04

Omagiu artiștilor: 100 de ani de la nașterea Toma Caragiu, 98 de ani de la Jean Constantin și 15 ani de la dispariția lui Marin Moraru

Am vrut, dar nu am putut… A plouat mult și cearcănele zilei au înghițit tot ceea ce doream să desenez pe asfalt: numele lor și chipurile...

Omagiu artiștilor: 100 de ani de la nașterea Toma Caragiu, 98 de ani de la Jean Constantin și 15 ani de la dispariția lui Marin Moraru
Iosif Sava, un aristocrat un al muzicii și al presei
Poveşti de viaţă marți, 19 august 2025, 16:00

Iosif Sava, un aristocrat un al muzicii și al presei

Ori de câte ori mă gândesc la Iosif Sava, ori de câte ori butonez telecomanda tv, mă uit cu vinovăție către cei mai tineri dintre noi… o...

Iosif Sava, un aristocrat un al muzicii și al presei
Personalitatea zilei, George Enescu
Poveşti de viaţă marți, 19 august 2025, 08:24

Personalitatea zilei, George Enescu

George Enescu s-a născut pe 19 august 1881, în Botoşani și a plecat să cânte pentru îngeri, la Paris în noaptea dintre 3 și 4 mai 1955, acum...

Personalitatea zilei, George Enescu
Poveşti de viaţă sâmbătă, 16 august 2025, 16:30

16 august, data în care au plecat Aretha Franklin și Elvis Presley, poate pentru că Dumnezeu vrea să audă uneori muzica mai de aproape

„Talentul înseamnă să fii în stare să vinzi ceea ce simţi. A fi mare înseamnă a fi neînţeles”, spunea Elvis Presley plecat , în ani...

16 august, data în care au plecat Aretha Franklin și Elvis Presley, poate pentru că Dumnezeu vrea să audă uneori muzica mai de aproape
Poveşti de viaţă duminică, 10 august 2025, 16:39

Hamalul din Brăila, Panait Istrati, ne-a lăsat o opera scrisă în limbile franceză și română și tradusă în peste alte 30 de limbi

Scriitorul grec Nikos Kazantzakis îl menționează în romanul său Zorba Grecul și în Raport către El Greco.’’Flămând, fără adăpost, a...

Hamalul din Brăila, Panait Istrati, ne-a lăsat o opera scrisă în limbile franceză și română și tradusă în peste alte 30 de limbi
Poveşti de viaţă miercuri, 6 august 2025, 21:02

Dan Grigore încadrat de celebra publicație „Les grands pianistes du XX-ème siècle” între cele mai importante patru nume ale pianisticii pe care România le-a dat lumii!

Artist singular, Dan Grigore a fost încadrat de celebra publicație „Les grands pianistes du XX-ème siècle” între cele mai importante patru...

Dan Grigore încadrat de celebra publicație „Les grands pianistes du XX-ème siècle” între cele mai importante patru nume ale pianisticii pe care România le-a dat lumii!
Poveşti de viaţă marți, 5 august 2025, 08:50

Un majorat în veșnicie – Florian Pittiș, 18 ani de la moarte!

Americanii i-au avut pe Janis Joplin, Jimi Hendrix, Jim Morisson, britanicii pe Freddie Mercury, John Lennon, noi l-am avut pe Florian Pittiș…...

Un majorat în veșnicie – Florian Pittiș, 18 ani de la moarte!