Centrul de recuperare şi evaluare „Cristian Şerban” din Buziaş aniversează 25 de ani

Povestea începea cu mulţi ani în urmă, într-o familie de medici care după ani de aşteptare deveneau părinţii unui băieţel care desprins parcă din povestea lui Neghiniţă, fiindcă nu avea decât șase luni și jumătate când a văzut lumina zilei şi cântărea puțin peste un kilogram, fiind puțin mai mare decât o palmă, dar păşind în această viaţă cu numele de botez, Cristian, numele acesta fiind ca o mărturie a credinţei şi a dragostei noastre. La doar 11 ani, în anul 1991, Cristian şi-a lăsat cei doi părinţi orfani de el, o tragedie cumplită ce va schimba definitiv destinul familiei Şerban, dar şi a multor alte familii, chiar a multor copii nenăscuţi atunci.

„Cu toate relele imaginabile omul se poate obișnui. Chiar și cu gândul propriei morți. Însă cu pierderea copilului, niciodată. Căci, odată cu asta, își poate pierde speranța, iar viitorul rămâne fără rost.“

De acolo de Sus, Cristian avea să pună un alt rost în viaţa părinţilor săi. După câteva luni de chin şi suferinţă, soţii Şerban înţeleg primii mesajul destinului copilului lor şi hotărăsc să răsplătească într-un fel fericirea pe care fiul lor le-a dat-o în scurta sa viață şi așa, din tragedia lor s-a născut la Buziaș, Centrul de recuperare și evaluare „Cristian Șerban“, unde mii de copii și tineri bolnavi de diabet și hemofilie își găsesc tratament și alinare.

Centrul a fost construit de la zero, între anii 1992 şi 1997 şi este unic în România și în Europa de Est fiind construit cu 80% din capital venit din străinătate.

Erau anii eliberării de comunism, când sistemul medical din România era secat de neputință,iar cei doi medici din Buziaș au început să salveaze vieți și să aline durerea altor părinţi, altor copii, devenind Mamă şi Tată pentru copiii bolnavi de diabet şi hemofilie,plecând de la o tragedie prin care niciun părinte nu ar trebui să treacă într-o viață, soții Margit și Viorel Șerban au pus Lacrima pe Soclul Demnităţii Umane şi spun povestea mai departe, povestea lui Cristian care se joacă cu Îngerii , fericit că aici pe pământ mii de copii îi trăiesc copilăria netrăită.

În anul 2006 spitalul a fost introdus în circuitul public, pentru ca toți tinerii și copiii care suferă de diabet și hemofilie și au nevoie de tratament să-l primească gratuit. Un lucru foarte important, pentru că majoritatea nu-și permit să plătească tratamentul. Fiecare copil salvat de la moarte le-a dat puterea să meargă mai departe. Astfel, au trăit drama fiecărui părinte și au trăit bucuria prin fiecare suflet de copil salvat.

Destinul avea să zămislească o altă încercare pentru soţii Şerban în luna mai a anului 2012, când un incendiu puternic a distrus o parte din clădire și din aparatură, lăsând copiii și tinerii care se tratau în centru se trezesc într-o situație dramatică. Au fost mistuite de flăcări, printre altele, mai multe saloane, bucătăria și sala de mese. Din cauza incendiului, numărul pacienților care mai puteau fi tratați s-a înjumătățit, astfel că zeci de pacienți nu și-au mai putut primi îngrijirile de care aveau nevoie. A fost nevoie de 350.000 euro și de ajutorul a numeroși oameni pentru a repune în funcțiune, în numai câteva luni, întreg centrul, funcțional 100%.

În toamna aceluiaşi an, pe 19 octombrie Centrul s-a redeschis în întregime. Foști pacienți, dar și oameni care au aflat ce s-a întâmplat, au donat bani pentru reparații. S-au strâns 450.000 euro care au fost toți investiți în refacerea centrului și din care s-a plătit o datorie de 100.000 de lei care trebuia restituită.

De asemene în cadrul campaniei umanitare Muzică pentru Viaţă organizată Radio Reşiţa, în anul 2017, s-au strâns 122 de mii de lei pentru Centrul de recuperare și evaluare „Cristian Șerban“.

Prof. Dr. Margit Șerban despre inițiativa Radio Reșița:

Sunt profund impresionată şi socotim că suntem privilegiaţi că ne-aţi ales pe noi. Este un adevăr în care cred şi eu că Bunul Dumnezeu lucrează prin oameni. Tot ceea ce aţi văzut aici la centru, nu mă refer doar la construcţii şi la dotări, ci mă refer la toată viaţa aceasta profesională alături de bolnavi este un lucru cu totul deosebit.De multe ori m-am gândit că a fost şi modul prin care noi am putut supravieţui, a fost modalitatea noastră de a supravieţui implicându-ne într-o activitate menită să ferească alţi oameni să-şi piardă copilul. Nu am mai avut concediu de peste 25 de ani, m-am ferit de timpul liber, fiindcă îţi dă prilej de a te gândi, de a analiza, de a-ţi face reproşuri, aşa încât munca a fost dominanta vieţii mele. Ceea ce faceţi dumneavoastră este absolut minunat, sunt ore, sunt zile din viaţa dumneavoastră de muncă , de dedicare, de antrenare a semenilor, lucru cu totul şi cu totul deosebit, mai ales că vine din partea unor persoane care nu au fost lovite de soartă, că reuşiţi prin atitudine, prin cuvinte, prin ceea ce întreprindeţi să convingeţi oamenii şi-i faceţi să se gândească la alţii care au nevoie într-un domeniu care, este aşa de sensibil, acela al sănătăţii.

Prof. dr Viorel Șerban, renumit diabetolog, cu specializare în diabet pediatric:

Este un spital public, se supune tuturor regulilor ca şi celelalte spitale şi a fost construit de familia noastră în urma unei tragedii şi am reuşit să-l introducem în sistemul public de sănătate din România.

Au fost perioade  când fundaţia a salvat Centrul, în 2015, de la suspendarea activităţii pentru că atunci chiar n-au fost bani, deasemenea Fundaţia a făcut până acum absolut toate lucrările de reamenajări, de reparaţii, de întreţinere a clădirilor şi arată foarte bineşi aşa arată din anul 1997, de 20 de ani.Deasemenea Fundaţia contribuie la dotarea cu aparatură medicală şi de laborator. Avem internaţi şi copii de 2 ani, sunt şi tineri, în toate seriile.

Iniţiativa Radio România Reşiţa este utilă, nu este formală, pentru că radioul are o arie mare de răspândire, are avantajul că poate să fie ascultat oriunde şi avertizează oamenii asupra existenţei unor boli şi asupra necesităţii de a fi îngrijite acolo unde trebuie şi unde sunt condiţiile.Insist asupra faptului că rolul educativ al radioului este mai important chiar decât anumite sume de bani prin avertizare a pacienţilor, îi pune şi radioul pe gânduri şi asta este un lucru mare. Tragediile te îndeamnă spre bunătate, nu câştigurile, tragediile sunt mult mai prolifice decât sunt bucuriile mari. Eu sunt un pic şi reşiţean, am fost medic la Gârlişte şi la Goruia şi yona aceea îmi este foarte dragă.

Dacă mi-aş fi dat seama că nu-i folositor îi găseam altă utilizare, că noi am făcut totul, dar mă întâlnesc cu copii care vin către mine tot timpul şi cu părinţi care-mi spun: ce s-ar fi întâmplat cu ei dacă nu era acest spital? Este bine să ştie oamenii că au un punct de sprijin, un reper, mulţi denumesc spitalul a doua lor casă.”

La mulți ani, tuturor celor care au făcut din Centrul de recuperare și evaluare „Cristian Șerban“ o casă pentru bolnavi!