Ascultă Radio România Reșița Live

Andrei Pleșu, primul ministru al culturii după 1989, împlinește 77 de ani!

Născut acum 77 de ani, într-o zi cu puternice semnificații istorice, 23 august, ANDREI PLEȘU a reușit cumva să dea o lumina aparte acestei date.

Andrei Pleșu, primul ministru al culturii după 1989, împlinește 77 de ani!

Articol editat de Anca Bălălău, 23 august 2025, 13:28


Filosoful, scriitorul, eseistul, esteticianul,istoric al artei și stilist al limbii române. a venit pe lume în 1948 la Bucureşti ca fiu al chirurgului Radu Pleșu și al soției acestuia, Zoe Rădulescu. În 1955 a început școala primară la Sinaia însă după numai un an a urmat școala la Pârscov, județul Buzău (1956-1957) și a încheiat-o la București în 1959.


Absolvent al Liceului „Spiru Haret” în 1966 și al Facultății de Arte Plastice (la Secția de istoria și teoria artei), ca șef de promoție, a participat la Școala de la Păltiniș, fiind alături de Gabriel Liiceanu unul dintre cei mai importanți discipoli ai filosofului Constantin Noica.


La vârsta de 20 de ani (în 1968), a intrat în Partidul Comunist Român, pentru ca în ultimii ani ai regimului comunist să fie unul dintre intelectualii opozanți, neremarcându-se totuși prin gesturi militante de disidență. A ajuns persona non grata în urma scandalului „Meditației Transcedentale”, pierzându-și locul de muncă și fiind nevoit să petreacă o perioadă de timp „în exil” la Tescani. Deși i-a fost permis să părăsească țara încă înainte de 1989, întâlnind figuri de primă mână ale exilului, precum cuplul Virgil Ierunca-Monica Lovinescu, a ales să nu rămână în străinătate.

’’Dacă îţi acorzi un cât de mic răgaz, dacă arunci, de jur împrejur, o privire odihnită, curioasă şi nepătimaşă, vei găsi destule argumente să te bucuri. Lucrurile (încă) funcţionează. Şarpanta lumii (încă) ţine. Mai există încă oameni întregi, tradiţii vii, întâlniri miraculoase. Trăim într-un sos toxic, dar el conţine încă mirodenii subtile, cu efect anesteziant. Marele animal cosmic nu pare încă să ia în serios agitaţia noastră propagandistică, spaimele noastre apocaliptice. Se poate trăi. Se poate trăi bine. Se poate (încă) trăi frumos.“ mărturisește aniversatul zilei, Andrei PLEŞU.

Lector universitar (1980–1982) la Academia de Arte Plastice, Bucureşti (cursuri de istorie şi critică a artei moderne româneşti). Profesor universitar de filozofie a religiilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureşti (1991–1997).

A fost începând cu 28 decembrie 1989 primul ministru al culturii după căderea regimului comunist.

Două dintre realizările majore din timpul mandatului său sunt conform intelectualului Dan C. Mihăilescu transformarea fostei Edituri politice în Editura Humanitas – prin numirea în funcția de director a prietenului și comilitonului său păltinișean Gabriel Liiceanu – și transformarea Muzeului de Istorie a PCR în Muzeul Țăranului Român.


Este fondator şi director al săptămânalului de cultură Dilema (ulterior Dilema veche), fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi rector al Colegiului Noua Europă (1994), membru al World Academy of Art and Science şi al Académie Internationale de Philosophie de l’Art, dr. phil. honoris causa al Universităţii Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau şi al Universităţii Humboldt din Berlin, Commandeur des Arts et des Lettres, Grand Officier de la Légion d’Honneur.

Scrieri:


Călătorie în lumea formelor, Meridiane, 1974; Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Univers, 1980; Humanitas, 1992; Francesco Guardi, Meridiane, 1981; Ochiul şi lucrurile, Meridiane, 1986; Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului, Cartea Românească, 1988; Humanitas, 1994 (trad.: franceză, germană, suedeză, maghiară, slovacă); Jurnalul de la Tescani, Humanitas, 1993 (trad.: germană, maghiară); Limba păsărilor, Humanitas, 1994; Chipuri şi măşti ale tranziţiei, Humanitas, 1996; Eliten – Ost und West, Walter de Gruyter, Berlin–New York, 2001; Despre îngeri, Humanitas, 2003 (trad.: franceză, maghiară, germană, engleză, polonă); Obscenitatea publică, Humanitas, 2004; Comèdii la Porţile Orientului, Humanitas, 2005; Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte eseuri, Humanitas, 2006; Note, stări, zile, Humanitas, 2010; Despre frumuseţea uitată a vieţii, Humanitas, 2011; Faţă către faţă, Humanitas, 2011; Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, Humanitas, 2012; Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări şi răspunsuri, Humanitas, 2013; O idee care ne suceşte minţile (în colaborare cu Gabriel Liiceanu şi Horia-Roman Patapievici, Humanitas, 2014; Dialoguri de duminică (în colaborare cu Gabriel Liiceanu, Humanitas, 2015); Nelinişti vechi şi noi, Humanitas, 2016; Despre inimă şi alte eseuri, Humanitas, 2017; Pe mâna cui suntem?, Humanitas, 2018; Despre destin. Un dialog (teoretic şi confesiv) despre cea mai dificilă temă a muritorilor (coautor Gabriel Liiceanu), Humanitas, 2020; Capodopere în dialog, Humanitas, 2023; numeroase studii şi articole în reviste româneşti şi străine.

’’Întrebarea cu privire la sensul vieţii nu trebuie să se substituie faptului de a trăi. Ea trebuie să însoţească existenţa, nu să o suspende. Nu ne mai definim prin ceea ce suntem, ci prin ceea ce respingem.’’perorează marele om de cultură, aniversat astăzi.


La mulți ani, Andrei Pleșu!

Urmărește-ne și pe Google News

Războiul din Ucraina, 4 ani mai târziu: Republica Moldova între criză energetică, presiuni rusești și integrarea în UE
Poveşti de viaţă joi, 26 februarie 2026, 15:50

Războiul din Ucraina, 4 ani mai târziu: Republica Moldova între criză energetică, presiuni rusești și integrarea în UE

Republica Moldova între presiuni rusești și integrarea în UE. La patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, Republica Moldova...

Războiul din Ucraina, 4 ani mai târziu: Republica Moldova între criză energetică, presiuni rusești și integrarea în UE
La mulți ani, Alexandru Repan!
Poveşti de viaţă joi, 26 februarie 2026, 15:01

La mulți ani, Alexandru Repan!

„Cuvintele cele mai frumoase sunt, adesea, acelea nespuse, acelea care se rătăcesc în linişti…”Astăzi, despre un mare și complex artist...

La mulți ani, Alexandru Repan!
Aniversata zilei a dus Caransebeșul pe scena Teatrului Bulandra!
Poveşti de viaţă joi, 26 februarie 2026, 14:58

Aniversata zilei a dus Caransebeșul pe scena Teatrului Bulandra!

Dacă aș începe cu întrebarea-Ce mare actor născut la Caransebeș, joacă pe scena Teatrului Bulandra din București, câți caransebeșeni ar...

Aniversata zilei a dus Caransebeșul pe scena Teatrului Bulandra!
Bogdan Piperiu, un ambasador al culturii pe ruta România-Germania, la aniversare!
Poveşti de viaţă joi, 19 februarie 2026, 14:39

Bogdan Piperiu, un ambasador al culturii pe ruta România-Germania, la aniversare!

’’Pasăre mai frumoasă ca fumul deasupra casei părintești nu s-a văzut,”spunea Grigore Vieru, fratele nostru de peste Prut… Satul şi...

Bogdan Piperiu, un ambasador al culturii pe ruta România-Germania, la aniversare!
Poveşti de viaţă miercuri, 18 februarie 2026, 17:54

Infinitul artei românești, Constantin Brâncuși, 150 de ani de la naștere!

Anul 2026 este dedicat sculptorului Constantin Brâncuși și sportivei Nadia Comăneci: Simboluri ale excelenței românești. Se împlinesc 150 de...

Infinitul artei românești, Constantin Brâncuși, 150 de ani de la naștere!
Poveşti de viaţă miercuri, 18 februarie 2026, 12:35

Ion Stendl la 87 de ani – destin artistic legat de Reșița și Banatul Montan

La 87 de ani, Ion Stendl, artist plastic de renume internațional, rămâne una dintre cele mai reprezentative personalități culturale ale...

Ion Stendl la 87 de ani – destin artistic legat de Reșița și Banatul Montan
Poveşti de viaţă marți, 17 februarie 2026, 12:00

Anotimpurlie Octavian Doclin – 17.02.1950 – 11.02.2020 – un ținut în care poesia adie la apusul și răsăritul dintre lumi

Cred că poeții nu pleacă niciodată, mai degrabă își pun rădăcinile cuvintelor în pământ si se schimbă în anotimpurile cu care ne...

Anotimpurlie Octavian Doclin – 17.02.1950 – 11.02.2020 – un ținut în care poesia adie la apusul și răsăritul dintre lumi
Poveşti de viaţă duminică, 15 februarie 2026, 13:27

Grigore Vieru şi în lumea fără de dor, rămâne copilul născut de limba şi literatura română…

„Dintre toate religiile, cea mai frumoasă este mama..”, striga de peste Prut, poetul Grigore Vieru care a văzut o parte din cerul românesc...

Grigore Vieru şi în lumea fără de dor, rămâne copilul născut de limba şi literatura română…