Ascultă Radio România Reșița Live

Fărşangul – Tradiţie străveche, păstrată şi evocată anual între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni şi care marchează sfârșitul iernii

Fărșangul este un obicei străvechi, transmis din generație în generație, care marchează sfârșitul iernii și sosirea primăverii, desfășurându-se între Bobotează și Postul Paștilor. Tradiția este păstrată cu sfințenie în comunitățile maghiare și germane din România, fiind un simbol cultural de neînlocuit.

Fărşangul – Tradiţie străveche, păstrată şi evocată anual între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni şi care marchează sfârșitul iernii

Articol editat de Gerhard Chwoika, 6 februarie 2026, 17:00 / actualizat: 6 februarie 2026, 21:36

Originea Fărșangului și Semnificația Sărbătorii

Potrivit cercetătorilor etnografi, Fărșangul este o sărbătoare specifică comunităților de rit unitarian și are rădăcini istorice adânci, care datează încă din anul 1542, odată cu formarea bisericii unitariene. Tradiția a fost preluată de maghiari de la sași în secolul al XVI-lea și continuă să fie păstrată în special în comunitățile din Banat.

Numele săsesc al sărbătorii este „Fasching”, derivat din cuvântul german „vastschang” sau „fastschank”, care înseamnă „ultima băută” sau „ultimul chef”. Obiceiul simbolizează încheierea iernii și începerea Postului Paștelui, iar odată cu „îngroparea” Fărșangului se crede că sunt alungate duhurile rele și greutățile iernii.

Tradiții și Obiceiuri de Fărșang

Ladislau Kun, unul din membri Asociației Culturale „Platanus” a Maghiarilor din Reșița, vorbește despre tradiția Fărșangului în Banat:

Carnavalurile sunt obiceiuri populare antice care întâmpină începutul primăverii cu mari sărbători, în timpul cărora oamenii se mascau cu diverse măști și costume. Odată cu răspândirea creștinismului în Europa, aceste obiceiuri au dispărut aproape complet, reapărând abia la sfârșitul Evului Mediu, când vechea sărbătoare păgână a fost umplută cu conținut creștin popular. De atunci, carnavalurile au crescut în amploare și multe tradiții și credințe continuă să fie populare și astăzi.

În prezent, Fărșangul în Banat se sărbătorește prin carnavaluri, parade de măști și diverse festivități care aduc comunitățile împreună, menținând vie o tradiție de sute de ani.

Fărșangul în România – Un Obicei Cultural de Neînlocuit

Fărșangul nu este doar o sărbătoare a primăverii, ci și un simbol al continuității culturale în comunitățile maghiare și germane din România. Prin respectarea tradițiilor, tinerii și bătrânii transmit mai departe valorile culturale și credințele populare, păstrând vie legătura dintre trecut și prezent.

Povestea Fărşangului din cele mai vechi timpuri şi până astăzi o puteţi afla sâmbătă, 7 februarie în emisiunea “Oameni şi Locuri”, pe 105,6 FM, de la 15:15, dar şi miercuri, 11 februarie de la 16:15.

Foto: arhivă; Ladislau Kun

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la… New York
Oameni și locuri vineri, 9 ianuarie 2026, 17:00

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la… New York

Un aspect mai puțin cunoscut despre Mihai Eminescu este faptul că nu a agreat niciodată matematica, disciplină pe care o considera extrem de...

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la… New York
Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale
Oameni și locuri vineri, 2 ianuarie 2026, 17:00

Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale

România se numără printre puținele țări din lume în care oamenii continuă să poarte costume populare nu doar la sărbători sau evenimente...

Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale
În Banat, omul sfinţeşte locul prin arta de a trăi frumos, cumpătat şi cu respect faţă de semeni, natură şi lucruri
Oameni și locuri vineri, 26 decembrie 2025, 17:00

În Banat, omul sfinţeşte locul prin arta de a trăi frumos, cumpătat şi cu respect faţă de semeni, natură şi lucruri

Când spunem că „omul sfințește locul”, ne referim la acei oameni al căror impact se vede cu adevărat în jurul lor. Aceștia sunt cei în...

În Banat, omul sfinţeşte locul prin arta de a trăi frumos, cumpătat şi cu respect faţă de semeni, natură şi lucruri
Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în Decembrie 1989
Oameni și locuri vineri, 19 decembrie 2025, 17:00

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în Decembrie 1989

Au trecut 36 de ani marcați de speranță și dezamăgire, de curaj și neputință, de adevăruri rostite și adevăruri ascunse, de la...

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în Decembrie 1989
Oameni și locuri vineri, 12 decembrie 2025, 17:00

Gabriela Constantin Todor – reper de seamă în educaţia muzicală, formator al noilor generații de violoncelişti şi promotor al muzicii clasice

Gabriela Constantin Todor este un reputat profesor de violoncel și un adevărat model în formarea noilor generații de muzicieni. De-a lungul...

Gabriela Constantin Todor – reper de seamă în educaţia muzicală, formator al noilor generații de violoncelişti şi promotor al muzicii clasice
Oameni și locuri vineri, 5 decembrie 2025, 17:00

Sfântul Nicolae pune piatra de temelie a noii capele din lemn de la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița, în dar părintelui ctitor Nicolae Chiosa

În ziua închinată Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitor al copiilor și al celor aflați în nevoie, Colegiul Național „Traian Lalescu” din...

Sfântul Nicolae pune piatra de temelie a noii capele din lemn de la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița, în dar părintelui ctitor Nicolae Chiosa
Oameni și locuri vineri, 28 noiembrie 2025, 17:00

1 Decembrie 1918 vs. 1 Decembrie 2025: O privire de ansamblu asupra Unității Naționale cu profesorul Florica Molnar

Ziua Națională a României, sărbătorită anual pe 1 Decembrie, marchează un moment istoric definitoriu: Marea Unire de la 1918, când Adunarea...

1 Decembrie 1918 vs. 1 Decembrie 2025: O privire de ansamblu asupra Unității Naționale cu profesorul Florica Molnar
Oameni și locuri vineri, 21 noiembrie 2025, 17:00

Nicolae Brumariu – pompierul-apicultor din Reșița, trăiește în armonie cu albinele și natura

Un pompier din Reșița a transformat pasiunea pentru albine într-o adevărată profesie și mod de viață. Fascinația sa pentru stupărit a...

Nicolae Brumariu – pompierul-apicultor din Reșița, trăiește în armonie cu albinele și natura