Încondeierea ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească. Oul este purtătorul unor semnificații profunde legate de Învierea Mântuitorului și de reînnoirea naturii.

În tradiţia populară românească, ouăle de Paşti sunt considerate un simbol al regenerării si al purificării, iar încondeierea acestora, este o tradiţie străveche, de origine precreştină, practicată în Europa centrală şi estică unde oamenii s-au ostenit să le încondeieze, desenând pe ele cu ceară motive decorative. 

Ouăle încondeiate simbolizează sosirea primăverii şi renaşterea naturii. Încondeierea este practicată exclusiv de femei, cu o săptămână înainte de Sfintele Paşti, de obicei în „joia verde” şi „vinerea seacă”.

Motivele ornamentaţiei ouălor încondeiate se diferenţiază în funcţie de localitatea din care provine meşterul popular, culorile şi simbolurile utilizate. Oul încondeiat ne transmite bucurie, smerenie, împăcare, pentru că în ornamentația lui, de fapt, se operează cu simboluri, precum: soarele, luna, crucea, cu modele din natură, cum ar fi: plantele, animalele sau obiectele casnice și cu modele de țesături populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

În Banat se distinge încondeierea printr-o mare varietate de modele și culori. Oul alb, golit de conținut, se decorează cu ceară pe spațiile care urmează să rămână albe. Apoi se scufundă în vopsea galbenă, se scoate, se usucă și se aplică ceara pe spațiile care vor rămâne galbene. Ulterior oul se va scufunda în vopsea roșie. Procedeul se repetă în funcție de numărul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise către cele mai intense. În final, oul se acoperă cu un strat de nitrolac, care va da strălucire si va proteja decorațiunile pentru o perioadă de zeci şi chiar sute de ani.

În prezent sunt folosite mai multe culori la încondeierea oualor, fiecare din ele având un anume simbol şi anume: albul este simbol al purităţii, roşul semnifică viaţa, albastrul este culoarea cerului şi a apei, negrul reprezintă fertilitatea, galbenul soarele si aurul. În trecut, ouăle se vopseau în culori vegetale preparate după reţete străvechi, care au la baza o mare varietate de procedee şi tehnici. Astfel, culoarea rosie se obtine din coaja, frunzele si florile de măr dulce, flori de sovârf, coajă de măcieşe, albastrul din flori de viorele, galbenul din coji de ceapă, lemn pădureţ, lemnul câinelui, verdele poate fi obtinut din frunze de nuc, floarea-soarelui, iar negrul din coaja verde a nucilor.

Oamenii au simțit nevoia de a decora, prin diferite metode: cu ceară colorată, cu vopsele sau cu mărgele.

Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românească.

• linia dreaptă verticală = viața;
• linia dreaptă orizontală = moartea;
• linia dublă dreaptă = eternitatea;
• linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea;
• linia ușor ondulată = apa, purificarea;
• spirala = timpul, eternitatea;
• dubla spirală = legatura dintre viața și moarte.

Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase.

Urmăriţi aici arta încondeierii ouălor de Paşti:

Folclorul conservă mai multe legende creștine care explică de ce se încondeiază ouăle de Paști, aspect pe care am încercat să-l desluşim în ajunul Sfintelor sărbători prin sintetizarea în cuvinte a tradiţiei oului, prelucrat în scop decorativ, în viziunea unui artist complex, artizanul autodidact Monica Moza din Reşiţa:

Monica Moza

Întreaga poveste a artizanului autodidact şi a tehnicii sale de încondeiere a ouălor de Paşti o puteţi afla sâmbătă, 23 aprilie, în emisiunea „Oameni şi Locuri” de la 15:15 în „Interferenţe pe frecvenţe” şi în reluare, marţi, 26 aprilie în „Mansarda Romantică” de la ora 22:08.