Consiliul Suprem de Apărare a Țării se va reuni în ședință de urgență în această seară pentru a discuta efectele deciziei Curții Constituționale privind interceptările.
În această săptămână, Curtea a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală ce permitea SRI și altor servicii secrete să facă interceptări în dosarele instrumentate de procurori. Fostul preşedinte al statului, Traian Băsescu, cel care a condus CSAT timp de 9 ani, consideră că este o decizie corectă a CCR-ului.
„Curtea Constituţională a României încearcă prin această decizie să clarifice art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală. Acesta spune că interceptările pot fi făcute de Poliţie şi alte organizaţii. Păi, pot fi organizaţii private. Sunt convins, CCR va pune regulă”.
Cel mai puternic efect al deciziei este că se aplică proceselor aflate pe rol. Asta înseamnă că probele obţinute prin interceptări făcute de SRI sau alte servicii de informaţii nu vor mai fi luate în calcul de judecători. Un alt efect al deciziei CCR este că, în acest moment, procurorii nu mai pot apela la SRI sau alte servicii de informaţii pentru interceptări. Dacă în cazul DNA există posibilităţi tehnice, în cazul DIICOT sau Parchetului General, procurorii nu au tehnica necesaăa pentru a realiza interceptările. Anul trecut, DIICOT a obţinut pentru dosarele aflate în lucru, 33.000 de mandate de interceptare, din care 60% au fost puse în aplicare de SRI.
Ministrul justiţiei, Raluca Prună, a anunţat aseară că executivul a găsit o rezolvare care ar pune capăt acestei bulversări a sistemului.
„Soluţia pe care o propune Guvernul este, evident, folosirea infrastructurii, care este a SRI, dar cu eliminarea oricărei intervenţii umane din partea celor de la SRI, şi cu implicarea exclusivă a procurorului şi a Poliţiei Judiciare”.
Raluca Prună a mai spus că această soluţie ar urma să fie promovată prin Ordonanţă de Urgenţă.
Trebuie amintit că decizia CCR nu se aplică probelor obţinute de SRI în urma interceptărilor efectuate pe mandate de siguranţă naţională. Nu este clar câte din dosarele DNA sunt făcute pe siguranţă naţională şi câte cad sub incidenţa deciziei Curţii.
