BNR cere clarificări după decizia Consiliului Concurenței privind băncile și ROBOR. Dan Suciu: „Prea multă informație nu are cum să nu fie binevenită”

Decizia Consiliului Concurenței privind activitatea bancară pe piața monetară are nevoie de clarificări suplimentare, pentru a nu genera confuzii, așteptări nerealiste sau acuze nefondate care ar putea afecta stabilitatea financiară. Precizarea vine din partea lui Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, în contextul discuțiilor publice apărute după amendarea băncilor participante la fixingul ROBOR.

Articol editat de Valentina Adam, 11 iunie 2026, 15:55

Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare.

Potrivit lui Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României, investigația nu se referă în niciun aspect la BNR, ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare.

„Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”, transmite reprezentantul BNR.

BNR: Sunt necesare clarificări pentru a evita controversele neîntemeiate

Dan Suciu arată că, deși BNR nu este vizată de investigație, mai multe aspecte importante din perspectiva funcției Băncii Naționale trebuie clarificate, mai ales după ce în spațiul public au apărut afirmații neclare și întrebări legate de investigație.

Acesta precizează că acesta a fost motivul pentru care guvernatorul BNR și alți membri ai Consiliului de administrație au încercat să clarifice o parte dintre chestiunile apărute în raportările intermediare din timpul investigației, ca urmare a colaborării cu inspectorii de concurență.

Potrivit BNR, clarificările sunt necesare în continuare pentru ca neclaritățile să nu genereze controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice, cât și pentru economie.

Discuții privind ROBOR: „fracțiuni de procent”, nu diferențe de procente

Unul dintre punctele sensibile vizează interpretarea diferențelor luate în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR.

Dan Suciu amintește că președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului, neconfirmată încă de instanțe, consideră că eventuala diferență analizată privind cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect.

Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, precum și în anumite inițiative legislative, se vorbește deja despre diferențe de procente, cu motivația că ROBOR ar fi crescut prea mult și prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani.

BNR susține că a prezentat, de-a lungul timpului și recent, numeroase materiale care arată că ROBOR variază, de regulă, plus/minus un punct procentual în jurul ratei de politică monetară. Creșterea spectaculoasă din acei ani nu poate fi imputată băncilor, ci unei situații complexe generatoare de inflație globală, care a impus la rândul ei creșteri ale ratelor de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale.

În acest context, BNR indică rapoartele asupra inflației din perioada 2021–2023, precum și materiale publicate pe platforma Opinii BNR, între care „Sine ira et studio – fără furie și ambiție” și „Când urcă inflația, urcă și dobânzile. Povestea pe care o spune orice grafic înaintea oricărei anchete”.

BNR solicită explicații privind logica deciziei Consiliului Concurenței

După decizia de amendare a băncilor participante la fixingul ROBOR, BNR consideră necesară clarificarea de către Consiliul Concurenței a mai multor aspecte de consistență logică.

Primul aspect vizează raportul dintre regulamentele pieței monetare și legislația concurenței. Dacă, potrivit comunicatului Consiliului Concurenței din 7 iunie 2026, regulamentul și normele aplicate la nivelul pieței monetare și procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, trebuie explicat care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și în legislația internațională.

BNR susține că trebuie arătată maniera în care aceste prevederi ar fi fost nerespectate, cum s-au manifestat încălcările și dacă ele nu intră, până la urmă, în conflict cu normele și regulamentele aflate în funcțiune.

În lipsa acestor explicații, spune Dan Suciu, s-ar putea subînțelege că regulamentul și normele conțin prevederi în contradicție cu legile respective, ceea ce ar face greu de înțeles declarația privind corectitudinea regulamentelor.

„Transparența prea mare” și schimbul de informații, puncte care trebuie explicate

Un alt punct care, potrivit BNR, necesită clarificare se referă la declarațiile potrivit cărora nu ar fi fost vorba despre un „cartel clasic”.

Conform declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, „nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR”.

Dan Suciu arată că, dacă ar fi fost vorba de un astfel de caz, situația ar fi fost ușor de înțeles de oricine. În schimb, argumentele legate de „schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț” sau de „transparența prea mare” a tranzacțiilor sunt, în lipsa unor explicații suplimentare, cel puțin contradictorii cu declarația inițială.

Potrivit reprezentantului BNR, ar reieși în mod paradoxal că prea multă informație și prea multă transparență sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurențial, deși este cunoscut faptul că nivelul scăzut de informații și lipsa de transparență sunt considerate elemente care alterează climatul concurențial.

Cum a fost stabilit nivelul ROBOR considerat corect?

BNR mai cere clarificări privind „fracțiunile de procent” evocate de conducerea Consiliului Concurenței și considerate suspecte în calculul ROBOR, ca fiind determinate de comportamente neconcurențiale care ar fi dus indicele la niveluri mai înalte.

Dan Suciu susține că trebuie explicat cum s-a făcut această apreciere și care ar fi fost nivelul ROBOR presupus a fi corect față de cel publicat.

De asemenea, BNR întreabă de ce această judecată nu s-ar aplica și pentru scăderea ROBOR, consistentă și îndelungată în anumiți ani din perioada investigată. Potrivit acestei logici, s-ar putea aprecia că, în anumite perioade, nivelul ROBOR publicat a fost prea mic față de cel considerat corect.

Reprezentantul BNR subliniază că această clarificare este cu atât mai necesară cu cât se acceptă faptul evidențiat prin nivelul cotațiilor, potrivit căruia evoluțiile indicelui se înscriu, de regulă, în intervalul de plus/minus un procent în jurul dobânzii de politică monetară.

Chiar dacă legislația permite Consiliului Concurenței să evite asemenea evaluări, gravitatea deciziilor luate și comunicate cere ca opinia publică să aibă parte de clarificări suplimentare, transmite BNR.

BNR: Am pus la dispoziția Consiliului Concurenței documentele solicitate

Banca Națională a României precizează că a susținut demersul Consiliului Concurenței, punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare și valutare.

Potrivit BNR, piețele monetară și valutară sunt strâns legate, iar Direcția Operațiuni de Piață are atribuții în monitorizarea acestora și în publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID.

De asemenea, BNR a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia în situația în care variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp. O asemenea situație ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și posibile probleme prudențiale.

Declarația guvernatorului BNR despre ROBOR, explicată de Dan Suciu

Dan Suciu face referire și la declarația guvernatorului BNR din 9 august 2022, potrivit căreia „băncile au sărit calul în privința ROBOR”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente, inclusiv cele verbale. Acestea fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară, cunoscut ca „moral suasion”.

În acest sens, declarația guvernatorului BNR din 9 august 2022 a fost, potrivit lui Dan Suciu, un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult.

„Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare”, transmite reprezentantul Băncii Naționale.

BNR avertizează asupra implicațiilor pentru stabilitatea financiară

Dan Suciu subliniază că deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu numeroase consecințe.

Potrivit acestuia, pentru a fi acceptate, corectate sau respinse, după cum va fi cazul, deciziile trebuie clarificate cât mai bine.

„Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită”, conchide Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.