Ziua Internaţională a Cafelei. Află aici povestea şi beneficiile consumului de cafea…

Articol editat de Gerhard Chwoika, 29 septembrie 2015, 10:30 / actualizat: 29 septembrie 2015, 14:15

Astăzi, 29 septembrie, de Ziua Internaţională a Cafelei, ne reamintim de beneficiile acestei băuturi asupra sănătăţii.

V-aţi întrebat vreodată dacă există un moment al zilei în care este cel mai bine să vă beţi cafeaua? Sau cum este indicat să o consumaţi: cu lapte sau fără? Care sunt cele mai importante beneficii ale consumului de cafea asupra sănătăţii?

Cafeina are multe beneficii pentru sănătate, acest lucru fiind susţinut de numeroasele studii efectuate până acum. O nouă cercetare, publicată în revista Nature Neuroscience, arată că o doză de cafeină, după o sesiune lungă, poate ajuta la stimularea memoriei pe termen lung.

Câteva ceşti de cafea sau ceai băute pe zi protejează organismul împotriva bolilor de inimă, arată un studiu realizat pe o perioadă de 13 ani de oamenii de ştiinţă olandezi, la care au participat 40.000 de voluntari.

Cafeaua neagră, consumată cu moderatie, poate avea o serie de beneficii pentru sănătate. Cafeaua conţine antioxidanţi care luptă cu radicalii liberi şi scad riscul apariţiei anumitor tipuri de cancer. În plus poate reduce riscul apariţiei diabetului şi a bolilor de inimă. În acelaşi timp, cafeina este ideală pentru stimularea metabolismului. Daca vreţi să slăbiţi consumând cafea, este esenţial să o beţi neagră, fără lapte sau zahăr.

Când este momentul optim pentru a obtţne efectul scontat de la o cafea? Undeva între 9.30 şi 11.30. Dacă vă planificaţi cu atenţie momentul în care să beţi cafeaua, acest fapt vă va impiedica să dobândiţi o tolerantă la ea, în acelaşi mod în care folosirea analgezicelor sau antibioticelor doar atunci când este nevoie de ele previne apariţia rezistenţei la efectele acestor medicamente. Cu excepţia faptului că atunci când bei cofeina nu doresşi să schimbi percepţia durerii pe care o resimte corpul, te joci cu vigilenta sa. Daca bei cafeaua intre 8 si 9 dimineata, cand corpul este in alerta maxima în mod natural, nu are efecte. Nivelurile de cortizol ating un vârf între 8 şi 9 dimineaţa, apoi cortizolul are un nivel mediu la prânz până la 13.00, şi între 17.30 şi 18.30.

Cafea cu lapte sau fără lapte? Cafeaua este o sursă de antioxidanţi, substanţe care au o influenţă pozitivă asupra organismului reducând riscul de a dezvolta unele afecţiuni şi prevenind îmbătrânirea timpurie. Laptele este un aliment minune cu un conţinut bogat de calciu şi proteine. Conform unei simple operaţiuni logice, cafeaua cu lapte ar trebui să combine efectele pozitive ale celor două băuturi fiind de un real ajutor menţinerii sănătăţii. Studiile arată că laptele amestecat cu ceaiul neagru dezactivează unele substanţe din ceai diminuându-i efectele benefice. Totuşi, când vine vorba de cafea, laptele nu pare să aibă vreun efect asupra antioxidantilor. Conform unui studiu publicat anul trecut în Jurnalul de Nutriţie, organismul absoarbe antioxidanţii chiar şi atunci când cafeaua este amestecată cu lapte. Când vine vorba însă de lapte şi de beneficiile acestuia, asocierea dintre cele două băuturi nu este una dintre cele mai fericite. Cafeaua împiedică absorbţia calciului din lapte de către organism. Prin urmare, laptele îşi pierde valoarea nutritivă în combinaţie cu cafea. Problema poate fi însă oricând rezolvată cu un pahar de lapte în plus pe zi, însă unul care să nu conţină şi cafea.

Aflaţi aici povestea cafelei:

Sunt multe legendele legate de existenţa cafelei. Una dintre ele spune că în secolul al IX-lea, în Etiopia, păstorul de capre Kaldi ar fi observat că animalele din turma sa sunt mult mai active după ce au consumat fructele roşii ale unui arbust. A dus boabele unui călugăr de la o mănăstire din apropiere, dar acesta le-a aruncat în foc. Aroma plăcută s-a răspândit în toată încăperea. Respingând această idee, a luat boabele prăjite şi le-a aruncat într-o cană cu apă fierbinte. Se spune că această licoare i-a ajutat pe călugări în lungile ore de meditaţie şi rugăciune. Povestea a apărut scrisă, pentru prima dată, într-un document din 1671.

O altă legendă atribuie apariţia cafelei şeicului Omar din Mocha (Yemen), exilat într-o peşteră. Printre fructele consumate în pustietate erau şi cele de cafea. Pentru că erau amare, el a prăjit şi fiert boabele, băutura rezultată salvându-i viaţa. Se spune că povestea lui Omar a ajuns la Mocha, iar el a fost sanctificat.

Se presupune că boabele de cafea au fost descoperite în Etiopia, regiunea Kaffa şi au intrat în lumea arabă prin Egipt şi Yemen.

Prima cafenea din lume a fost deschisă la Constantinopol în 1475.

Cafeaua a ajuns în India, Indonezia, America, dar şi Italia, unde a fost deschisă prima cefenea din Europa, în 1645 (Veneţia).
Olandezii au fost primii care au importat pe scară industrială şi au cultivat-o în propriile colonii din Java şi Ceylon. Tot ei au introdus-o în Japonia, în secolul XVII.

Originea cuvântului: de la regiunea Kaffa sau de la cuvântul “quahwek” care în limba arabă înseamnă “stimulent”.
În secolul următor, cafeaua se răspândise deja în Orientul Mijlociu, Persia şi Turcia.

Cafeaua în lume:

Cultura modernă a cafelei îşi are originea în Europa de Vest, în secolul al XVIII-lea. Răspândită astăzi pe tot globul, este preparată şi consumată diferit de la o ţară la alta.

În Turcia, cafeaua se consumă tare, neagră şi dulce, preparată la nisip, o infuzie fină, fără urmă de zaţ. Apa rece în care a fost adăugată cafea este încălzită la foc mic, apoi dată în clocot de câteva ori. După ce s-a “odihnit” puţin, se adaugă peste zahărul din ceşti.

În Grecia, procedeul este asemănător, cu diferenţa că zahărul cubic este înmuiat în alcool, căruia i se dă foc.

Austria, plină de cafenele elegante şi rafinate, se mândreşte cu wiener melange, o cafea servită cu lapte fierbinte şi topping de cremă de lapte.

În Franţa, este celebră cafe au lait, servită cu laptele adăugat în ceaşcă sau separat, pe farfurioară.

Tot în Franţa, se mai serveşte şi ”za faux” o cafea mai slabă, pe care împătimiţii băutori o numesc “suc de șosete”, de pe vremea când, pentru filtrarea zaţului, erau folosiţi ciorapii.

În Italia, ţara natală a espresso-ului, cel mai răspăndit este espresso simplu, dar şi cafe con panna, cu topping de frişcă dulce. Şi lista poate continua cu cappuccino, macchiato, lungo, ristretto, romano.
Bunele maniere legate de cafea sunt învăţate din copilărie, când fiecare este educat că un cappuccino se comandă până în ora 12.00.

În anul 1901, Luigi Bezzera a inventat primul aparat de espresso, care a fost perfecţionat în 1946, când a apărut băutura cappuccino (denumită după culoarea robelor călugărilor Capuchin).

Portughezii preferă cafeaua tare, cum ar fi o Bica: un shot de espresso tare şi amar.

Şi în Japonia, cafeaua a devenit o băutură importantă, căreia i-a fost asociată o sărbătoare, pe 1 octombrie. Deşi recunoscuţi ca mari consumatori de ceai, consumatorii de cafea, o preferă pe cea de foarte bună calitate.

Pentru reducerea ridurilor şi îmbunătăţirea aspectului pielii, japonezii fac baie într-un amestec format din cafea şi pulpă de ananas.

În Statele Unite ale Americii, celebră este caffee americano, o cafea diluată cu multă apă. Poate din acest motiv, pentru americani, dimensiunile unei cafele mici corespund în Europa unei cafele mari.

“Pauza de cafea”, adusă de scandinavi, apare în America încă din secolul al XIX-lea, ca metodă de odihnă la locul de muncă, dar şi ca încurajare a consumului.

Studiile arată că americanii beau 400 de milioane de ceşti de cafea pe zi, ceea ce face din Statele Unite cel mai mare consumator de cafea din lume.

În lumea arabă, cafeaua tare şi aromată este oferită musafirilor alături de curmale, iar refuzul este considerat o ofensă adusă gazdei, care o serveşte înainte de masă.

În multe ţări cafeaua se bea „îmbunătăţită”, de cele mai multe ori cu adaos de alcool.

Spaniolii adaugă sherry, ruşii adaugă vodcă, francezii coniac, austriecii adaugă zahăr, ciocolată, lapte sau smântână, iar veneţienii grappy sau alt alcool regional.

Sursa: hotnews.ro