Obiceiuri şi tradiţii de Revelion, în lume

Cine vrea ca dorințele pentru noul an să i se îndeplinească, dar este superstiţios, ar fi bine ca în noaptea de Anul Nou să ţină cont de ce spun bătrânii noştri sau de unele obiceiuri împrumutate de pe la alţii.

Articol editat de Valentina Adam, 31 decembrie 2022, 14:57 / actualizat: 1 ianuarie 2023, 11:53

Marcată încă de acum 6 mii de ani de babilonieni, intrarea în noul an este cea mai veche sărbătoare din lume. Acum, în toată lumea creştină, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, cu urări de La mulți ani! şi prin fel de fel de obiceiuri, despre care se crede că, dacă sunt respectate aduc noroc, sănătate şi prosperitate.

Obiceiuri şi superstiţii de Revelion şi 1 ianuarie

Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi, pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri, şi de preferat sunt cele roşii, de culoarea veseliei şi a dragostei.

În noaptea dintre ani şi pe 1 ianuarie nu se plânge, iar cei care plâng în prima zi a anului vor avea un an cu evenimente triste.

Cine este politicos şi manierat de Anul Nou va fi tot timpul aşa, de aceea în noaptea de Revelion trebuie evitate discuţiile în contradictoriu, limbajul licenţios sau brutal, dar şi poveştile cu fantome sau morţi. În afară de faptul că nu sunt deloc plăcute, atrag şi ghinionul.

Atenţie la direcţia vântului în dimineaţa Anului Nou! Dacă bate din sud, prevesteşte un an îmbelşugat şi vreme bună, în timp ce vântul din nord este semn de vreme rea şi an dificil. Vântul din est prevesteşte calamităţi naturale, iar cel de la vest, bogăţie de lapte şi peşte, dar şi decesul unei persoane publice importante. Dacă nu se simte adierea vântului este semn de veselie şi prosperitate pentru tot anul.

De Revelion ţineţi bani în buzunar şi puneţi-vă o dorinţă la miezul nopţii, iar în prima zi din an nu duceţi gunoiul, nu spălaţi şi nu măturaţi.

În noaptea dintre ani, în fiecare casa trebuie sa existe măcar o crenguţă de vâsc.

O tradiţie veche spune că vâscul aduce noroc în anul care vine. Motivul? Vâscul este simbolul universal al regenerării, al renaşterii, al nemuririi, iar daca crenguţa este aşezata lânga o icoană, va spori şi şansele de a avea linişte sufletească tot anul. Preluat mai nou şi de români, obiceiul sărutatului sub vâsc este practicat în noaptea dintre ani de cei care vor să fie însoţiţi de dragoste tot anul.

În întreaga lume cea mai populară băutură de Revelion este şampania, iar peste tot în Europa şi în America este însoţită de un toast.

Cum se petrece Anul Nou

Printre cele mai frumoase obiceiuri pe care romanii le au în noaptea de Anul Nou, dar şi în prima zi a noului an, sunt colindele, Sorcova şi Pluguşorul.

Totuşi, in noaptea dintre ani este important sa ne punem mereu o dorinţă şi să întâmpinăm anul ce vine cu speranţe mari.

În Scoţia, Anul Nou se numeşte Hogmanay şi e sărbătoare mare.

La Edinburg, sute de mii de oameni umplu străzile oraşului şi unii temerari se aruncă în apele reci ale Mării Nordului. În unele oraşe scoţiene sunt aprinse suluri de smoală – se spune că astfel arde anul vechi, cu toate relele lui. Tradiţia spune că smoala trebuie lăsată să se rostogolească pe străzi, dar distrugerile ar fi prea mari, aşa că obiceiul nu se prea aplică întocmai.

În Italia, la Napoli, de Revelion se aruncă pe fereastră obiecte vechi, considerate simboluri are anului care s-a terminat. Obiceiul este însă descurajat din cauza riscului pentru trecători şi, în plus, oraşul este notoriu pentru veşnicele sale probleme cu gunoiul.

În Spania, o tradiţie spune că de Revelion oamenii trebuie să mănânce câte o boabă de strugure la fiecare din cele 12 bătăi ale ceasului de la miezul nopţii

Şi în Portugalia există obiceiul, numai că strugurii sunt înlocuiţi de smochine. Unii cred că, astfel, anul viitor li se vor împlini 12 dorinţe.

În Olanda, revelionul este numit Oudejaarsdag – în traducere, Ziua Anului Trecut. Este singurul, absolut unicul moment din an când autorităţile permit artificiile – aşa că acestea durează toată noaptea. Se mănâncă tradiţionalele oliebollen, gogoşile îmbibate in ulei, cu care trebuie neapărat întâmpinat un an nou.

În Danemarca, de Anul Nou, oamenii care vor să facă o urare vecinilor obişnuiesc să spargă farfurii la uşa lor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi în fața ușii va avea parte şi de cel mai mult noroc.

În Mexic, în noaptea de Anul Nou, pentru a avea călătorii bune se scot bagaje afară din casă, iar pentru prosperitate se agăţă figurine în formă de oaie pe clanţa uşii. De asemenea, mexicanii comunică de Anul Nou cu spiritele morţilor.

În ţări sud-americane ca Peru sau Ecuador oamenii fac păpuşi din textile sau hârtie, pe care le expun în faţa casei cu câteva zile înainte de Revelion. La miezul nopţii, acestea sunt arse, pentru ca toate relele anului trecut să se ducă. O tradiţie mai ciudată spune de asemenea că aceia care doresc să călătorească mult anul viitor trebuie ca la 12 noaptea să alerge prin cartier cu o valiză în mână.