Martha Bibescu, simbol al aristocrației interbelice

Motto: ‘’Va veni o vreme când acest popor, care n-a fost cunoscut până acum, va fi luat în seamă.’’Martha Bibescu

Articol editat de Anca Bălălău, 28 noiembrie 2023, 20:42

România începutului de secol trecut a avut între elitele sale doamne care au scris istorie.
Printre ele, se numără și Martha Lahovary Bibescu născută pe 28 ianuarie 1889, în București, fiica lui Ion Lahovary, ministru al României la Paris și ministru de Externe, și a Smarandei (Emma) Mavrocordat. A fost soția prințului George Valentin Bibescu, care era văr primar cu Ana de Noailles și care avea să devină președintele Federației Aeronautice Internaționale. De asemenea, a fost una din primele femei-mason ale României și una dintre cele mai frumoase și cunoscute românce ale începutului de secol XX.

Provenind dintr-un impunător arbore genealogic, Martha Bibescu își va împlini educația primită într-o mănăstire din Belgia cu cea specific românească. Prin căsătoria în 1905, cu prințul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui George Bibescu, domnitorul abdicat la 1848, scriitoarea devine astfel prințesa Martha Bibescu, intrând într-o familie princiară, din care mai fac parte Ana-Elisabeta Brâncoveanu, contesa Ana de Noailles și Elena Văcărescu, dar și cu rude franceze în genealogie directă cu familia împăratului Napoleon Bonaparte.

Erudiția sa a ajutat-o să devină romancieră, poetă, memorialistă română și franceză și om politic. S-a distins prin întreaga ei operă ca o prezență de o mare noblețe de spirit.

Conștientă de toate calitățile sale , Martha Bibescu afirma:
„Geniul este o lungă adolescenţă“.

După călătorii prin mai multe țări ale lumii, printre care și Persia, unde prințul George Valentin Bibescu primește o însărcinare diplomatică, Martha Bibescu își publică, la întoarcerea în Franța, prima sa carte: Les Huit Paradis (1908).
Premiat în scurt timp de Academia Franceză, acest volum va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspirație autobiografică sau istorică, evocări ale unor personalități din trecut sau contemporane, note de călătorie, versuri, poeme în proză, eseuri, cugetări, corespondență, o serie de biografii istorice, semnate, în parte, sub pseudonimul Lucile Decaux.

Din 1955 devine membră a Academiei Regale de limbă și literatură franceză din Bruxelles, în fotoliul pe care îl ocupase contesa Ana de Noailles.

„Admirația mea pentru prințesa Bibescu era definitivă de când îl cunoscusem pe al ei Alexandru Asiatique; dar în intuiția ei de mare poet a reușit să stabilească una dintre cele mai profunde continuități umane“, era admirația unui mare poet Rainer Maria Rilke.
Cumnatul său, prințul Antoine Bibescu a fost prietenul din copilărie al prozatorului Marcel Proust, drept pentru care Martha Bibescu l-a întâlnit de foarte multe ori pe Proust. Aceste întâlniri sunt evocate în volumul La bal cu M. Proust în anul 1928.
Este de asemenea autoarea unui jurnal, din care câteva fragmente au fost publicate la fosta editură politică sub titlul Jurnal politic.

„Cunoscută și sub numele de Lucile Decaux, cu care a semnat o serie de biografii istorice, Martha Bibescu a scris aproape patruzeci de cărți, a colaborat la un număr mare de reviste, a răspuns la o serie de 17 emisiuni la Ora Culturii Franceze, a fost membră a Academiei Regale din Bruxelles, în fotoliul pe care-l ocupase contesa de Noailles, a dus o intensă viață literară și mondenă, cucerind prin frumusețea, inteligența și talentul ei numeroase admirații. A păstrat până la urmă nostalgia după porțiunea de nord-est a cimitirului Père-Lachaise din Paris unde se găsește cavoul familiei Bibescu (no. 6), în care este Ana, contesa de Noailles «țara sălciilor» și amintirea prieteniilor lăsate în țară“, este mărturisirea plină de admirație a lui Șerban Cioculescu pentru Martha Bibescu.

Din păcate, în timpurile noastre parcă ‘’modelele feminine ‘’ nu se ridică la nivelul Marthei Bibescu, prea puține sunt cele care poartă răspunderea elitistă și demnă de admirat sau prea puțin mediatizate după criteriul valoric.
Presa, în general, preferă ‘’știrile de impact’’ deși cu siguranță cititorul ar aprecia onestitatea jurnalistică ce respectă adevărul istoric și valoric.
„Când se războieşte cu noroiul, zăpada este cea care se topeşte“, spunea Martha Bibescu, iar astăzi la 50 de ani de la moartea ei, este onest să o amintim și să-i spunem povestea celor care ne citesc.

Foto wikipedia