Postul Paștilor este cel mai mare din an şi durează timp de șapte săptămâni. Anul acesta începe de luni, 27 februarie și ține 40 de zile până în seara zilei de 15 aprilie.
Astăzi, 26 februarie are loc Lăsata Secului de brânză, în duminica izgonirii din Rai a lui Adam, iar de mâine începe Postul cel Mare al Paștilor.
În sudul țării se păstrează tradiția halviței: gazda leagă o bucată de halviță cu o sfoară și se plimbă prin fața tinerilor oaspeți, iar aceștia trebuie s-o prindă cu gura. Cine o prinde, păstrează desertul ca recompensă. O altă tradiție de acum este ca agricultorii să-și lege grânele, ca păsările să nu le distrugă recoltele. În centrul şi vestul țării se aprind focuri pe dealuri, pentru a purifica satele și pentru alungarea spiritelor rele.
În Muntenia se prepară plăcinte cu brânză dulce și stafide, ce se oferă soacrelor, ca relațiile să rămână dulci în timpul Postului Paștelui. În duminica Lăsatului Sec de brânză se mai oferă copiilor nevoiași șapte sticle de lapte, reprezentând cele șapte săptămâni ale postului.
Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare este cel mai aspru dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă. Ține 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind, astfel și cel mai lung post.
Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.
Zilele acestei săptămâni au și ele denumiri corespunzătoare. Prima zi este Lunea albă, cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză. În Marțea albă, e bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul.
În Miercurea albă este dezlegare la lactate și pește. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu. În Joia nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, duși cu treburi la pădure. Se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte. Se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii.
Urmează prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea fiecărui praznic. Se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului. În unele sate, sunt ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie.
În Sâmbăta albă se fac plăcinte, care se dau de pomană. Bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești. Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă. Fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume.
Se mai spune că în Săptămâna albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca să nu-ți albească părul și să nu orbești, nu e bine să te speli pe față și pe cap, decât dacă pui în albie o bucățică de brânză. Săptămâna nebunilor se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști.
Învierea Domnului (Sfintele Paști) se sărbătoreşte anul acesta pe data de 16 aprilie.
Sursa: libertatea.ro
