Jocul Pokemon Go nociv pentru sănătate, te poate băga în spital!
Telefoanele ”inteligente” sunt nocive pentru sănătatea fizică şi mentală. Specialiştii timişeni se aşteaptă la un val de pacienţi după lansarea Pokemon Go. Jocurile pe telefonul mobil sunt similare alcoolismului în ceea ce priveşte problemele psihice.
Articol editat de Daiana Rosca, 26 iulie 2016, 07:07 / actualizat: 26 iulie 2016, 9:32
Dependenţă, obezitate, dezvoltare intârziată, agresivitate, controlul mai slab al impulsurilor, tulburări de somn, boli mintale sunt doar câteva dintre riscurile la care sunt supuşi tinerii prin utilizarea telefoanelor mobile inteligente (smartphone).
”Jocurile pe smartphone-uri sunt chestii toxice pentru psihic. Ele completează golul din viaţa emoţională a oamenilor într-o societate de consum în care valorile spirituale nu au preţ pentru că nu pot fi vândute contra cost şi nu aduc beneficii materiale vânzătorilor. Omul are nişte valenţe care trebuie acoperite, şi, din păcate, mulţi aleg această umplutură. Clinicile de psihiatrie sunt pline, iar numărul pacienţilor va creşte simţitor”, a precizat Ali Ergun Baeram, psiholog şi psihoterapeut la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel.
Numele Pokemon este o abreviere a cuvintelor Pocket Monsterş care în traducere înseamnă ”monştri de buzunar”. Pokemon Go este un joc gratuit lansat recent care implică găsirea şi capturarea de personaje virtuale Pokemon în diferite locuri din viaţa reală. Practic, utilizatorii se mută din jocul digital în lumea fizică, prin intermediul camerei smartphone-ului lor, căutând să descopere locaţii în viaţa reală unde pot găsi, face schimb şi lupta cu pokemoni. Jocul în sine este gratuiţ însă utilizatorul este stimulat să bage mâna în buzunar dacă vrea să adauge anumite funcţii suplimentare.
”Vorbim de sărăcie spirituală şi materială. Pentru cei mai mulţi utilizatori ai jocului prevăd un viitor sumbru. Primele probleme care se observă privesc dezvoltarea fizică. Copiii şi tinerii stau aplecaţi şi folosesc doar două degete, astfel că nu e de mirare că ajung cocoşaţi. În alt doilea rând, aceste jocuri nu dezvoltă creativitatea şi atenţia. Toate aceste lucruri se vor vedea mai târziu”, susţine Ali Ergun Baeram. Deja, jocul a înregistrat primul deceş iar o mulţime de alte incidente sau accidente au fost semnalate.
”Ca şi în cazul jocurilor de noroc, utilizatorii smartphone-urilor dezvoltă dependenţă – care e o boală psihică – şi comportament adictiv. În practică am întâlnit pacienţi cu tulburări de anxietate, tulburări emoţionale de adaptare, nevroze anxioase sau depresive şi tulburări de personalitate ca urmare a acestor jocuri. Pentru aceştia, ca şi pentru alcoolici, cea mai bună terapie e cea în 12 paşi cu grupuri-suport”, adaugă psihoterapeutul timişean.
Potrivit specialiştilor, cortexul prefrontal, partea creierului care controlează impulsurile, îşi finalizează dezvoltarea după împlinirea vârstei de 20 de ani. Folosirea smartphone-ului de la vârste fragede poate perturba această dezvoltare, iar mulţi tineri vor rămâne cu un control mai slab al impulsurilor. ”Părinţii îi pot cumpăra copilului un telefon clasic, care să fie utilizat doar pentru minima comunicare a locului unde se află sau alte lucruri de acest gen, şi nu pentru conversaţii. Un smartphone nu este recomandat decât după 19-20 de ani”, precizează Ali Ergun Baeram.
