[FOTO] Mata Hari, misterul secolului trecut! Cherchez la femme!

Sursa:Historia

Articol editat de Radio Resita, 25 iulie 2018, 00:00

Cherchez la femme-“Căutaţi femeia!”, este un adagio, după o zicere celebră care, de obicei, se citează în franţuzeşte, deşi a fost preluată în nenumărate alte limbi, în traducere liberă:

“Aici trebuie să fie o femeie la mijloc!”, pe ideea că un bărbat se comportă inexplicabil atunci când vrea să  câştige favorurile unei femei.Ideea că o femeie trebuie să fie la mijloc în orice împrejurare complicată și, prin urmare, Cherchez la femme!, este veche de când lumea, de vreme ce scriitorul latin Juvenal (secolul I), într-una dintre satire, scria: “Nulla fere causa est în qua non femina litem mouerit” –„Nu există litigiu a cărui cauză să nu fie o femeie”.

„Cauza” secolului trecut, învăluită încă în mister,  rămâne Mata Hari, pe care wikipedia o consemnează că a fost  adusă  în fața instanței, într-unul dintre cele mai controversate procese ale secolului, pe 25 iulie 1917, acum 101 ani…

„Sunt o femeie care se bucură de ea însăși foarte mult; uneori pierd, alteori câștig”, mărturisea cea care atât în viață cât și în moarte rămâne misterul secolului XX, Mata Hari.

Pe numele adevărat Margaretha Geertruida Zelle s-a născut în anul 1876 în orașul olandez Leewarden, tatăl său, Adam Zelle,  era pălărierul orașului.

În mod normal istoria consemnează că  a plecat în ultima misiune  pe 15 octombrie 1917, dar cine poate garanta adevărul acestei date?

 Acuzată de spionaj a fost judecată de un tribunal militar francez și  condamnată la moarte, urmând unul dintre cele mai misterioase episoade ale întregului proces, execuția acesteia. Sentința urma să fie îndeplinită la marginea pădurii Vincennes, în zorii zilei de 15 octombrie 1917, de către un pluton format din 12 oameni. Puținii martori au declarat că femeia a apărut îmbrăcată cu cele mai bune haine, aruncând ocheade avocatului care o însoțea și preotului care trebuia să asiste la execuție. Calmul său era unul neobișnuit pentru astfel de momente, fapt ce a alimentat o legendă care va face înconjurul lumii în cel mai scurt timp.

Se pare că un influent admirator din armata franceză ar fi plătit plutonul de execuție pentru a trage cu gloanțe oarbe, acțiune de care Mata Hari nu ar fi fost străină. Cu toate acestea, încercarea celor doi fusese deconspirată, ducând la execuția victimei care nu bănuia nimic.

O altă versiunea a poveștii spune că înainte de a fi executată, Mata Hari și-ar fi desfăcut haina de blană dezvelindu-și trupul în fața soldaților care urmau să o ucidă.

Probabil ca adevărul nu va fi niciodată cunoscut, în fond, au trecut peste o  sută de ani în care autoritățile franceze nu și-au schimbat niciodată poziția față  de presupusa spioană. Cert este că legenda frumoasei olandeze a depășit granițele timpului, ea rămânând în istorie drept prima femeie fatală  în accepțiunea modernă a cuvântului, și un exemplu pentru viitoarele generații de spioni desi, întrebarea rămâne – a fost  unul dintre ei?

„Nu există litigiu a cărui cauză să nu fie o femeie”

S-au împlinit 101 ani în care, misterul și frumusețea celei  ce s-a autodenumit Mata Hari , nu s-au evaporat, chiar parfumul  tainei  a prins rafinate esențe ce mărturisesc  povestea unei femei fatale, care a avut o copilărie banală.

La vârsta de 18 ani, tânăra s-a rupt din plictiseala cotidianului și s-a măritat cu un ofițer  alături de care a plecat în Java.

Destinul ei începea să prindă contur  aici a auzind pentru prima dată numele de Mata Hari, care acolo însemna „ochiul zilei”. După șapte ani,în care   a continuat să ducă viața unei soții din clasa colonială superioară,  dar  conștientă de propria  frumusețe și de faptul că putea cuceri orice bărbat și-ar fi dorit, a început o serie de relații extraconjugale, pe care soțul ei i le-a tolerat. Abia după ce s-au întors în Olanda, a decis să divorțeze de ofițerul olandez Campbell MacLeord. Punctul de cotitură în viaţa femeii al cărei viitor părea cât se poate sumbru, avea să il constituie slujba care i se ofera la un circ ambulant. Aici ea va deprinde tainele dansului oriental, moment în care simte că norocul ei este pe cale să se schimbe. Geertrude îşi reinventează identitatea, pretinzând că este fiica unei indience care ar fi murit la naştere.

Noua libertate cucerită i-a oferit prilejul să se facă cunoscută în Europa, în timpul Primului Război Mondial, ca dansatoare, curtezană și spioană în serviciul Franței și apoi al Germaniei. Noul personaj cunoaşte un succes rapid şi răsunător, ajungând în numai câţiva ani să dea reprezentaţii în toate marile capitale ale Europei. Spectacolul ei era unul incendiar, care şoca asistenţa prin nuditatea totală a dansatoarei, lucru nemaiîntâlnit la vremea respectivă. De altfel, Mata Hari este considerată azi inventatoarea spectacolelor de streap-tease.

Rămâne un mister jocul făcut de Mata Hari, precum și natura serviciilor oferite de ea atât ofițerilor germani cât și celor francezi. Cert este că dansatoarea primea sume enorme de bani din ambele tabere, motiv pentru care a fost  arestată  pe 12 februarie 1917, chiar în holul hotelului Anthenee Plaza din Paris. Cinci luni mai târziu, ea a fost  adusă  în fața instanței, într-unul dintre cele mai controversate procese ale secolului.

„Coniacul bun e ca o femeie. Nu te năpusti asupra lui. Răsfaţă-l şi încălzeşte-l în mâini înainte de a-l sorbi”, spunea Winston Churchill şi de aceea, poate că aceste rânduri nu îşi au drept scop să rezolve Misterul Mata Hari,  ci să-i împrăştie aromele  în cotidianul ce se întrezăreşte, fie şi metaforic, ca o lume condusă în genere de bărbaţi politici…

Are, această lume  nevoie sau nu, de o altă Mata Hari? Cherchez la femme!

Epilog: „Nu există litigiu a cărui cauză să nu fie o femeie”.

Anca Bica Bălălău

Sursa:Historia