Ascultă Radio România Reșița Live

Echinocțiul de toamnă 2017. Când are loc și cum ne afectează?

Echinocțiul de toamnă 2017. Când are loc și cum ne afectează?

Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 septembrie 2017, 17:30

Echinocțiul de toamnă 2017 este momentul în care Soarele în mişcarea sa aparentă anuală trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

Echinocţiul de toamnă are loc când Soarele traversează ecuatorul din emisfera nordică în cea sudică. În emisfera nordică, echinocţiul de toamnă are loc în momentul în care longitudinea aparentă a Soarelui este de 180 grade. În această zi, în emisfera australă începe primăvara.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată, deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582) echinocţiul de toamnă a căzut la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie. Va fi la 21 septembrie abia în 2092 şi aceasta se va întâmpla pentru prima oară de la crearea calendarului gregorian şi se va repeta doar în 2096.

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară, potrivit astro-urseanu.ro.

Iluminarea planetei la echinocțiul de toamnă 2017

La latitudinile țării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.

Cum ne influențează echinocțiul de toamnă 2017

Odată cu Echinocţiul de toamnă 2017, energia universală a planetei se schimbă. Balanţa aduce cu ea un alt tip de energie, ideal pentru manifestare şi gândire sau pentru meditaţie. Este o energie de factură pozitivă. Zilele de toamnă care vor curge până la instalarea iernii astronomice reprezintă momentul oportun pentru a aduce echilibrul în toate aspectele vieții noastre. Toamna este un timp al destinderii, dar şi al deciziei şi al angajamentului.

Nou traseu tematic în Banatul Montan, la Carașova: istoria și tradițiile comunității croate din Valea Carașului
Fapt divers miercuri, 15 aprilie 2026, 17:00

Nou traseu tematic în Banatul Montan, la Carașova: istoria și tradițiile comunității croate din Valea Carașului

Un nou traseu tematic dedicat naturii, patrimoniului cultural și tradițiilor locale a fost amenajat în Banatul Montan, în zona comunei Carașova,...

Nou traseu tematic în Banatul Montan, la Carașova: istoria și tradițiile comunității croate din Valea Carașului
APEX Maths 2026 la Reșița: tabăra internațională de elită în matematică recomandată de MIT
Fapt divers marți, 14 aprilie 2026, 11:58

APEX Maths 2026 la Reșița: tabăra internațională de elită în matematică recomandată de MIT

Reșița devine, și în vara anului 2026, un centru global al excelenței în matematică. Programul internațional APEX Maths, desfășurat între...

APEX Maths 2026 la Reșița: tabăra internațională de elită în matematică recomandată de MIT
Lunea Albă 2026: Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paște
Fapt divers luni, 13 aprilie 2026, 07:22

Lunea Albă 2026: Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paște

A doua zi de Paște, cunoscută în tradiția ortodoxă drept Lunea Albă, este o zi plină de semnificații spirituale și obiceiuri păstrate din...

Lunea Albă 2026: Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paște
Destinația Anului 2026: Caraș-Severin, în finală cu Cheile Nerei și Clisura Dunării
Fapt divers duminică, 12 aprilie 2026, 14:00

Destinația Anului 2026: Caraș-Severin, în finală cu Cheile Nerei și Clisura Dunării

Competiția Destinația Anului 2026 a intrat în etapa decisivă. Publicul poate vota, până în 25 aprilie, cele mai atractive locuri din România....

Destinația Anului 2026: Caraș-Severin, în finală cu Cheile Nerei și Clisura Dunării
Fapt divers duminică, 12 aprilie 2026, 08:00

Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște

Asociația Banatul Montan le propune turiștilor în această mini vacanță un tur al celor mai cunoscute mănăstiri din județul Caraș Severin....

Caraș-Severin: 10 mănăstiri de vizitat în minivacanța de Paște
Fapt divers sâmbătă, 11 aprilie 2026, 17:25

Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX

Cozonacul, unul dintre cele mai cunoscute deserturi de sărbătoare din România, are o istorie strâns legată de evoluția tehnologiei de măcinare...

Istoria cozonacului în România: de la morile primitive la rețetele din secolul XIX
Fapt divers sâmbătă, 11 aprilie 2026, 00:38

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, cunoscută și ca Ziua Tăcerii sau Ziua Înmormântării Domnului, este ultima zi a Săptămânii Patimilor. Aceasta este...

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții
Fapt divers vineri, 10 aprilie 2026, 15:13

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița

Reșița a trăit în Vinerea Mare un moment de profundă încărcătură spirituală, odată cu desfășurarea, în premieră, a pelerinajului...

„Drumul Crucii”, suferinței și al speranței, parcurs în tăcere la Reșița