De ce fierbe România încă din luna iunie. Explicaţiile specialiştilor
Articol editat de Mirabela Afronie, 23 iunie 2016, 09:11
Capitala şi alte 21 de judeţe se află sub Cod galben de caniculă şi disconfort termic până vineri. Temperaturile, prea ridicate pentru luna iunie, au provocat un val de îngrijorare inclusiv în rândul oamenilor de ştiinţă, care susţin că maximele de 40 de grade Celsius în a şasea lună din an sunt neobişnuite. Conform atenţionării Cod galben emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) de ieri se află sub avertizare municipiul Bucureşti, şi judeţele Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Vaslui, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa. În aceste zone, inclusiv nopţile vor fi tropicale, cu temperaturi ce nu vor scădea sub pragul de 20 de grade Celsius, iar indicele de temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Specialiştii atrag însă atenţia că dacă în Muntenia, sudul Olteniei şi al Moldovei vremea va fi caniculară, situaţia va fi diferită în zonele montane. Aici sunt aşteptate ploi şi descărcări electrice, precum şi intensificări de scurtă durată ale vântului şi, izolat, grindină.
Recorduri de temperatură, doborâte în anul 2015
Meteorologii spun că în mod normal, în luna iunie temperaturile nu ar trebui să depăşească 30 de grade Celsius pe timp de zi şi 18 grade Celsius pe timp de noapte. Temperaturile foarte ridicate pentru această perioadă din an îi îngrijorează pe climatologi. „Suntem îngrijoraţi pentru că am constatat o accelerare a încălzirii globale. Ultimele 13 luni au stabilit, toate, noi recorduri de temperatură la nivel global. În urma acestor date, e aproape sigur că anul 2016 va doborî recordul stabilit de anul 2015 şi va fi cel mai călduros din înregistrări. Anul 2015 a doborât recordul stabilit de anul 2014. Practic, sunt trei ani la rând care au doborât recorduri absolute ale temperaturii medii la nivel global”, a explicat, pentru „Adevărul”, Roxana Bojariu, şefa Departamentului de Climatologie de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Care a fost influenţa fenomenului El Nino
Potrivit acesteia, inclusiv iarna ce a trecut a stabilit recorduri de creştere în temperatură în Arctica, Europa de Est şi România. „Pe de altă parte, au fost fenomene extreme: valuri de căldură, inundaţii”, a completat specialista, precizând că, la nivel global, cauza pentru aceste recorduri înregistrate în ultimii ani o reprezintă schimbarea climatică ce survine ca urmare a creşterii concentraţiilor gazelor cu efect de seră, respectiv dioxidul de carbon, metanul. „În cazul particular al anului 2015, a mai fost şi factorul natural al manifestării fenomenului El Nino, valabil şi pentru primele cinci luni ale anului 2016. Asta a însemnat temperaturi mai mari la suprafaţa Pacificului tropical. Totuşi, contribuţia El Nino a fost mai mică faţă de contribuţia datorată schimbărilor climatice. De altfel, anul 1998, an cu fază El Nino comparabilă cu cea din 2015, s-a înregistrat o temperatură medie globală sensibil sub nivelul anului 2015 şi foarte probabil sub nivelul anului 2016”, a completat Roxana Bojariu, precizând că faza El Nino s-a terminat în luna iunie a acestui an. În România au mai fost veri cu valuri de căldură intense şi persistente, în 2007, respectiv în 2012 şi 2015.
Amenzi de 2.500 de lei pentru angajatori
Pentru ca românii să facă faţă temperaturilor caniculare medicii spun că angajatorii trebuie să ia o serie de măsuri la locul de muncă. Astfel, angajatorii sunt obligaţi să asigure condiţii minime pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor prin reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice, asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă, alternarea efortului dinamic cu cel static, alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite şi asigurarea apei minerale, câte 2-4 litri de persoană pe schimb, arată Ministerul Muncii. Angajatorii care nu respectă prevederile legii riscă amenzi cuprinse între 1.500 şi 2.500 de lei.
Cum ne ferim de caniculă: sfaturile medicilor
Potrivit Ministerului Sănătăţii, se recomandă evitarea, pe cât posibil, a expunerii prelungite la soare între orele 11.00 – 18.00. Totodată, specialiştii susţin că în perioadele de caniculă este recomandat consumul zilnic de lichide ( între 1,5 – 2 litri de lichide), fără a aştepta să apară senzaţia de sete. Este necesar un pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute. De asemenea, este necesar să consumăm în fiecare zi cât mai multe fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii) deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă. O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă. „Nu trebuie consumat alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii. Este obligatorie evitarea băuturilor cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri racoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice”, afirmă specialiştii. Pe parcursul zilei este bine să facem duşuri calduţe, fără a ne şterge de apă, iar dacă avem aer condiţionat, aparatul trebuie reglat astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală.
Sursa: adevarul.ro
