Creștinii sărbătoresc astăzi, 6 august, Schimbarea la Faţă
În fiecare an, la 6 augusţ credincioşii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici prăznuiesc Schimbarea la Faţă a Domnului, sărbătoare care aminteşte de minunea de pe muntele Tabor, unde Iisus Hristos şi-a descoperit dumnezeirea Sa prin natura umană pe care a asumat-o, conforrm Sfântului Ioan Gură de Aur.
Articol editat de Valentina Adam, 6 august 2019, 08:19
În această zi îşi sărbătoresc hramul mai multe lăcaşuri de cult din ţara noastră, între care amintim Mănăstirea Sita Buzăului, situată pe raza Protopopiatului Întorsura Buzăului din Episcopia Covasnei şi Harghitei, Mănăstirea Slatina, una dintre cele mai mari şi vechi mănăstiri ortodoxe din ţara noastră, situată în judeţul Suceava, Schitul de călugări de pe Muntele Ceahlău, Mănăstirea Slătioara, situată în satul Slătioara, comuna Râşca, judeţul Suceava, la 30 de km de Fălticeni, sau schitul Păltiniş din jud. Sibiu.
La noi, mai ales în zona rurală, de această sărbătoare sunt legate mai multe tradiţii, obiceiuri şi superstiţii. Schimbarea la Faţă mai este cunoscută şi ca Obrejenia, Pobrejenia sau Probojeni, din termenul slavon „obrejenie”, care înseamnă schimbare, transformare.
O altă denumire a sărbătorii – Probajanii, tot de provenienţă slavonă (de la verbul popular „probazi)”, are sensul de a ocărî sau a certa. În schimb, în limba greacă, denumirea sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului este Metamorphosis, cu înţelesul de Transfigurare.
În această zi există obiceiul de a se face pomenirea celor trecuţi la cele veşnice, iar credincioşii duc la biserică prinoase din roadele pe care le au pentru a fi binecuvântate de preot şi împărţite celor sărmani. De asemenea, se sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat şi recoltele.
Tradiția arată că este bine ca sărbătoarea să fie trăită cu intensitate sporită prin rugăciuni pentru sănătatea şi pentru împlinirile familiei, prin pelerinaje la biserici şi la mănăstiri, care adăpostesc icoane făcătoare de minuni şi moaşte.
Tradiţia spune că femeile însărcinate, care se vor ruga în această zi, vor avea o naştere uşoară şi copii sănătoşi, în schimb, fetelor care se spală pe cap în această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba.
Există credinţa populară că începând cu ziua Schimbării la Faţă, toamna începe să-şi intre în drepturi, iarba nu mai creşte (tocmai de aceea ţăranii trebuie să termine de cosit şi de adunat fânul), frunzele copacilor încep să îngălbenească, păsările se pregătesc să migreze iar insectele încep să intre în pământ. Dacă în Ziua Schimbării la Faţă vremea este însorită şi plăcută, toamna va fi una roditoare şi îmbelşugată, iar dacă plouă, toamna va fi una cenuşie.
O altă superstiţie arată că apele repezi de munte se răcesc, începând cu această zi, iar scăldatul în acestea nu este indicat, fiindcă cerbii vin să le spurce şi creşte riscul îmbolnăvirilor.
Se spune că cei care nu ţin această sărbătoare vor fi uscaţi şi gălbejiţi ca florile care de acum încep să se veştejească. De asemenea, cel care spală haine în această zi va fi umplut de păduchi şi ploşniţe.
Tot în această zi se pot gusta boabele de struguri, care, deşi necoapte, se spune că au un rol vindecător, mai ales pentru cei care au intestinele sensibile. Tot legat de struguri, în tradiţia populară se arată că boabele desprinse din ciorchini poartă numele de „Coliva de struguri”, iar aceste ofrande se dăruiesc în memoria rudelor plecate în eternitate.
O altă superstiţie arată că în ziua Schimbării la Faţă a Domnului nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat, fiindcă aşa vei fi tot anul, iar oamenii care se roagă în această zi să scape de patimi, vor fi vindecaţi.
În această perioadă ne aflăm în postul Adormirii Maicii Domnului, iar Biserica a rânduit ca de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului să fie dezlegare la peşte.
