Banca de Gene Vegetale Suceava, singura instituţie din România care salvează legumele autohtone pline de gust

Articol editat de Gerhard Chwoika, 6 aprilie 2017, 12:18

Pentru a afla mai multe detalii despre cum sunt pastrate comorile agriculturii romanesti am discutat cu directorul executiv al institutiei, doctorul biolog Silvia Strajeru. „In prezent, avem o piata invadata de seminte din strainanate. Mai mult decat atat, putem spune ca a scazut importanta ameliorarii in Romania. Ceea ce ne bucura in schimb este ca foarte multa lume cauta samanta romaneasca. Sunt agricultori mici, insa doresc sa cultive, in cadrul spatiului pe care il au la dispozitie, niste soiuri vechi, deosebit de valoroase din punct de vedere al caracteristicolor organoleptice, dar nu numai. Noi oferim cantitati mici de seminte, circa 25, scopul nostru fiind sa le reintroducem in gradinile oamenilor”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Silvia Strajeru, directorul executiv al Bancii de Resurse Genetice Vegetale Suceava.

Cea mai numeroasa colectie din cadrul Bancii de Resurse Genetice Vegetale este cea de seminte, care insumeaza nu mai putin 17 469 de probe, acoperind 431 de specii vegetale. Colectiile „in vitro” si cea de camp cuprind 90 genotipuri locale de cartof, respectiv 350 de varietati apartinand speciilor: Solanum tuberosum L.(cartof), Allium cepa L. (ceapa) si Allium sativum L. (usturoi), provenite din expeditiile de colectare organizate de Banca.

„Doua categorii de resurse genetice vegetale sunt extrem de valoroase, ma refer la varietatile locale (semintele taranesti, care n-au parcurs un proces de ameliorare desfasurat intr-un sistem formal) si rudele salbatice ale plantelor de cultura, ambele de mare importanta stiintifica, fiind purtatoare ale unor gene de interes pentru creatorii de noi soiuri sau hibrizi, dar, in acelasi timp, cu potential de utilizare nemijlocita in alimentatia umana si cea animala, sau ca materii prime in industria farmaceutica, cosmetica etc.”, mai afirma Silvia Strajeru.

In ceea ce priveste speciile legumicole acestea acopera 9,5% din colectie, din care un procent de 27 sunt tomate, provenite din 35 de judete ale Romaniei si 107 localitati, cu nu numar semnificativ de varietati venind din Suceava, Botosani, Alba, Cluj, Vaslui, Prahova si Constanta.

Ce soiuri vechi de legume solicita pentru cultivare micii fermieri

Agricultorii traditionali, dornici sa reintalneasca gustul legumelor din copilarie, au achizitionat de la Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava, din 2009 si pana in prezent, peste 100.000 de esantioane de seminte, potrivit datelor institutiei. Cele mai solicitate specii apartin grupei legumelor si leguminoaselor pentru boabe, dar este in crestere si interesul pentru specii mai putin utilizate, precum Vicia faba (bobul) si Lens culinaris (lintea).

Un top 3 al celor mai cautate soiuri ar putea arata astfel: Solanum lycopersicum (tomate) – varietatea ” inima de bou”, Capsicum annuum (ardei gras, rosu) si Phaseolus vulgaris (fasole pitica, pestrita).

„In afara caracteristicilor de ordin general, varietatea de tomata – inima de bou, denumire care vine de la forma fructului, a fost colectata din comuna Moara, judetul Suceava si se remarca printr-o savoare si un parfum care bucura receptorii gustativi si olfactivi. Planta are o crestere nedeterminata, produce fructe de mari dimensiuni, a caror culoare exterioara, la maturitate, este trandafirie, cu suprafata neteda si pericarp (pielita) subtire, pulpa cu gust dulce acrisor, cu textura fainoasa. Calitatea de consum sta si in numarul redus de seminte ale fructului”, explica directorul executiv al Bancii de Resurse Genetice Vegetale Suceava.

Ardeiul gras (Capsicum annuum) este preferat de micii fermieri datorita fructelor sale mari, carnoase, cu un gust pregnant dulce, de culoare rosu inchis. Varietatea, originara din Siscani, judetul Vaslui, se preteaza atat la cultura in camp cat si in spatii protejate.

„Podiumul” este completat de fasolea pitica, provenita din Paltinoasa, Suceava, productiva si rezistenta la boli, de la care se folosesc boabele uscate, dar, mai ales, pastaile care sunt galbene cu striatii rosiatice si se pastreaza fragede mult timp, fara a se lignifica (in termeni populari – nu formeaza „ate”). Boabele, apreciate pentru gustul bun, untos, sunt de forma eliptica, au dimensiuni medii si tegument subtire.

Alte specialitati cerute intens de legumicultori sunt castravetii cornison, fasolea grasa, bobul de Lisaura, varza de toamna, leusteanul, porumbul cincantin pentru mamaliga si usturoiul de Copalau.

Soiuri vechi din anii ”60

Cele mai vechi soiuri aflate in colectiile Bancii de Resurse Genetice Vegetale Suceava dateaza din anii 1960 si reprezinta material genetic pentru porumb. De abia in ultimii 7-8 ani, institutia suceveana a reusit sa isi dezvolte colectiile pentru leguminoase, potrivit directorul institutiei.

„Cele mai vechi pe care le pastram la noi in banca sunt cele de cereale, mai exact de porumb, care dateaza din 1960. Aceasta colectia se datoraza chiar fondatorului, domnul Mihai Cristea, care a fost ameliorator la porumb si directorul Statiunii de Cercetare Agricola din Suceava. Dumnealui a avut ideea de a construi si de a infiinta o asemenea institutie. Apoi, in ultimii 7-8 ani, am reusit sa ne indreptam atentia catre leguminoasele pentru boabe, fasole, linte. Bineinteles, ne-am ajustat si noi planurile de colectare in functie ce cerintele fermierilor”, afirma directorul executiv al Bancii de Resurse Genetice Vegetale Suceava.

In colectia Bancii de Resurse Genetice Vegetale Suceava cel mai bine reprezentate sunt populatiile locale (10 674 de varietati), pe locul secund situandu-se materialul provenit din procesul de ameliorare (6 143 de probe), urmat de formele salbatice (652 de probe). Se remarca printr-un grad inalt de diversitate intraspecifica, exprimata la nivel de fenotip prin marime, forma si culoare a semintei / stiuletelui, speciile: Phaseolus vulgaris L. (fasole) si Zea mays L. (porumb), acestea detinand recordul si ca numar de varietati, cu 3329, respectiv, 5029 de intrari.

Sursa: www.stiriagricole.ro