3 mai – Ziua Mondială a Râsului
Ziua mondială a râsului este iniţiativa medicului indian Madan Kataria, fondatorul mişcării ”Laughter Yoga” („Hasyayoga”), adică terapia prin râs. Kataria este şi autorul cărţii ”Laugh For No Reason” (2002) („Râzi fără motiv”).
Articol editat de Valentina Adam, 3 mai 2020, 09:00
Tema zilei dedicată râsului din anul 2020 este „Nu râdem pentru că suntem fericiţi, ci suntem fericiţi pentru că râdem”. Deşi unii ar putea considera că, în contextul pandemiei, o zi a râsului nu este cea mai potrivită, Madan Kataria ţine să îi contrazică: câteva minute dedicate râsului sunt cu atât mai necesare, date fiind actualele restricţii şi îngrijorări. Desigur, tradiţionalele întâlniri şi spectacole nu vor mai avea loc, dar cei interesaţi de o porţie sănătoasă de râs pot accesa paginile de socializare ale diferitelor cluburi înfiinţate de adepţii terapiei prin râs.
În prezent, există mai mult de 10.000 de Cluburi de Râs în peste o sută de ţări, inclusiv în România, precizează http://www.laughteryoga.ro/.
Efectele terapiei prin râs sunt cât se poate de serioase şi importante.
De exemplu, susţin adepţii terapiei amintite, eliberarea endorfinelor prin râs poate schimba în bine starea de spirit după doar câteva minute. Endorfinele, numite uneori şi ”molecule ale fericirii”, sunt substanţe chimice produse de creier ca răspuns la o varietate de stimuli. Acestea pot reduce stresul, proprietăţile lor analgezice fiind comparate chiar cu cele ale morfinei. Mai mult, eliberarea endorfinelor în organism poate duce la îmbunătăţirea sistemului circulator şi întărirea celui imunitar.
Primul om de ştiinţă care a sugerat că fenomenul râsului merită studiat în mod serios a fost psihologul William F. Fry, profesor la Universitatea Stanford, California. În 1964, a solicitat fonduri publice pentru a demara cercetări asupra efectelor psihologice şi fiziologice ale râsului. William Fry s-a autointitulat „primul gelotologist” (de la grecescul „gelos”, a râde), notează laughteronlineuniversity.com.
