Ascultă Radio România Reșița Live

10 mai, ziua cu triplă semnificație în istoria României

„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie”, mărturisea Regele României Mihai I. Am putea adăuga că lumea de mâine nu poate exista dacă nu-și cunoaște istoria adevărată, netrunchiată, cea care înnobilează trecutul acestui popor.

Articol editat de Anca Bălălău, 10 mai 2023, 08:16 / actualizat: 10 mai 2023, 16:25

După Revoluție, în fiecare an în România este marcată, la 10 mai, Ziua Regalităţii, legiferată de Camera Deputaţilor, în aprilie 2015, drept sărbătoare naţională.
De asemenea, data de 10 mai a fost Ziua naţională a României între anii 1866-1948, dar mai este cunoscută şi cu alte denumiri ca Ziua Regelui sau Ziua Regalităţii.

Casa Regală a României a fost întemeiată de Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a devenit, la 10 mai 1866, domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei, iar în anul 1881, după dobândirea independeței statale, primul rege al României, schimbare consfințită prin amendarea constituției.

Originile dinastiei române:
Reședința familiei de Hohenzollern-Sigmaringen se află în orașul Sigmaringen, în apropierea munților Pădurea Neagră, nu departe de locul de unde izvorăște Dunărea. Dinastia de Hohenzollern a dat numeroase personalități istoriei medievale și moderne europene, cel mai de seamă fiind Wilhelm I, rege al Prusiei, apoi împărat al Germaniei. Din ramura Hohenzollern-Sigmaringen se trage și Dinastia Regală a României : Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, Mihai I.

Primul eveniment important al zilei de 10 mai, în ordine cronologică, este sosirea în țară a celui ce avea să devină primul rege al României, Principele Carol Hohenzollern Sigmaringen. După ce a primit acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea și pe cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, Principele Carol părăsește Castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf și se îndreaptă către România la sfârșitul lunii aprilie.

Când a păşit prima oară pe teritoriul României, pe la Baziaș, județul Caraș Severin de astăzi, Carol I a rostit următoarele cuvinte:
Punând piciorul pe acest pământ sacru, m-am şi făcut român”.

La 10 mai intra în București, întâmpinat de peste 30.000 de locuitori la Băneasa, acolo unde primarul Dumitru Brătianu îi înmânează cheile orașului. În aceeași zi, depune, în limba franceză, jurământul de credință în calitate de domnitor, singurul cuvânt pronunțat în românește fiind “jur”.

Cancelarul Bismark îi spusese la pornirea înspre România: “De ce să nu încerci? Dacă reușești, cu atât mai bine pentru tine! Dacă eșuezi, o să te întorci cu amintiri interesante”. Spre meritul său și al dinastiei, Carol I nu a eșuat.

Pe 10 mai 1881 a avut loc încoronarea Principelui Carol I, când Parlamentul a votat transformarea țării din Principat în Regat, Carol I devenind astfel primul Rege al României.

Ca Zi Naţională, 10 Mai era sărbătorită de toţi românii, care luau parte la celebra bătaie de flori de la şosea.
Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă pentru prima dată în 1917 de ocupaţia germană, iar a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a regelui Mihai din 1947.

Casa Regală are puternice legături istorice și cu Radio România.La 22 decembrie 1926 se constituia Societatea de Difuziune Radio Telefonică, sub conducerea marelui inginer profesor Dragomir Hurmuzescu, părintele radiofoniei din România.

Decretul regal de aplicare a „Legii Radiofoniei”, adoptat la 15 decembrie 1925, a fost transmis ulterior şi Oficiului Internaţional de Radiofonie de la Geneva. Pe 4 iulie 1926 apărea Decretul Regal de ratificare a „Jurnalului Consiliului de Miniştri“ nr. 2630 pentru aprobarea statutelor şi a prospectului de emisiuni ale Societăţii de Difuziune Radio Telefonică.
Câteva luni mai târziu, la 28 octombrie 1926, era emis Decretul regal nr. 245 prin care se aproba statutul şi prospectul de emisiune a Societăţii de Difuziune Radio Telefonică din România.

În octombrie 1926, Regele Ferdinand Întregitorul a contribuit esenţial la înfiinţarea radioului public din ţara noastră, prin exprimarea, la Castelul Peleş, a acordului scris pentru înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radio Telefonică din România, la doar şase ani distanţă de primele posturi care au emis din Marea Britanie şi din Franţa. Primul semnal în eter al radioului avea să fie lansat la 1 noiembrie 1928.

Vom evoca, în continuare, câteva momente esenţiale ale drumului parcurs împreună.

Când pe 18 iulie 1938 a încetat să bată inima Reginei Maria – regina cea mai iubită a românilor, Radiodifuziunea Română a fost ecoul durerii şi emoţiei ce a cuprins întreaga ţară. În semn de doliu, programul radioului a fost modificat pe toată perioada premergătoare funeraliilor.
Ceremoniile din ziua înmormântării, 24 iulie, au fost un eveniment mediatic, radio reporteri din toată Europa, fiind prezenţi la Bucureşti.
„Microfonul românesc va împărtăşi ascultătorilor drumul spre lăcaşul de veci al Marii Regine. Potrivit programului, microfonul a urmărit desfăşurarea ceremoniilor din Bucureşti, în dimineaţa de dumunică, 24 iulie, cât şi ceremonia înhumării, la Curtea de Argeş, în după-amiaza aceleiaşi zile”.

În revistele de radio, Radio Adevărul şi Radio Universul, acestui eveniment i s-au dedicat pagini întregi de comentarii.
Miercuri, 23 august 1944, Vasile Ionescu, director general al Radioului, împreună cu ing. Alexandru Lohan, înregistrează pe disc la Palatul regal, Proclamaţia către ţară a Regelui Mihai I, difuzată pe post în aceeaşi seară la ora 22:25. Crainicul de serviciu care a anunțat că regele se va adresa națiunii a fost Mihai Zirra, viitorul mare regizor al Teatrului radiofonic, care a rostit de mai multe ori de la microfon: „Peste puţin timp vom da un comunicat important pentru ţară.”

„Regii și Reginele au contribuit la crearea României moderne, la construcția societății civile, politicii, economiei, educației și culturii noastre. Ei au servit interesele națiunii cu loialitate, iubire și credință.Coroana este o parte a identității naționale.Chiar dacă zilele acestea sunt dificile pentru noi toţi, vă doresc tuturor o sărbătoare de 10 Mai cu speranţă, încredere şi convingerea în destinul ţării noastre. La mulţi ani!”, a transmis Alteţa Sa Regală Margareta, Principesa Moştenitoare a României (jure sanguinis), care va fi de acum înainte, după decesul Majestăţii Sale Regele Mihai I, Custode al Coroanei României (ad personam).

Actualul consort al Moştenitoarei la Şefia Casei Regale a României este Alteţa Sa Regală Radu, Principe al României (ad personam).

Fapt divers duminică, 27 aprilie 2025, 00:01

Paștele Blajinilor – Tradiții, Semnificații și Obiceiuri în Duminica Tomii

În calendarul ortodox, prima duminică după Paște este cunoscută drept Duminica Tomii, zi în care este pomenit Sfântul Apostol Toma. A doua zi,...

Paștele Blajinilor – Tradiții, Semnificații și Obiceiuri în Duminica Tomii
Fapt divers miercuri, 23 aprilie 2025, 08:00

23 aprilie – Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor

În fiecare an, pe 23 aprilie, întreaga lume sărbătoreşte cititul – cărţile, autorii, ilustraţiile, editurile. Cărţile au un loc special...

23 aprilie – Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor
Fapt divers miercuri, 23 aprilie 2025, 00:25

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica

În fiecare an, la 23 aprilie, lumea creştină îl prăznuişte pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Anul acesta, deşi...

Sfântul Gheorghe – obiceiuri și tradiții. Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica
Fapt divers luni, 21 aprilie 2025, 07:11

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple

Săptămâna Luminată, care începe imediat după Duminica Paștelui, reprezintă o perioadă sacră și plină de bucurie pentru toți...

Săptămâna Luminată cu obiceiuri şi tradiţii multiple
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:28

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda

Masa de Paște a românilor este marcată de abundență din cele mai vechi timpuri. Mâncărurile diverse, cele mai multe „grele“, astăzi cu...

Masa de Paște, o tradiție a abundenței la români. Boierii preferau mâncarea străină, țăranii umpleau masa cu ce le oferea ograda
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 09:21

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, un moment profund spiritual care aduce vestea Învierii Domnului și cheamă...

„Hristos a înviat!” – Paștele, sărbătoarea bucuriei învierii lui Hristos
Fapt divers duminică, 20 aprilie 2025, 08:00

Cele mai spectaculoase castele din România

Toată lumea cunoaște câteva castele de pe teritoriul României, însă puțini știu că numărul acestora se ridică la aproape 100, fără să...

Cele mai spectaculoase castele din România
Fapt divers sâmbătă, 19 aprilie 2025, 08:38

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, cunoscută și ca Ziua Tăcerii sau Ziua Înmormântării Domnului, este ultima zi a Săptămânii Patimilor. Aceasta este...

Sâmbăta Mare – ultima zi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri și superstiții