„Stai sigur pe net” – Confesiunea unui adolescent de 14 ani despre TikTok, provocări virale și presiunea de a deveni „vizibil”

„Pe net stau cam patru ore pe zi.” Așa începe povestea lui Andrei, un adolescent de 14 ani care a acceptat să vorbească, la Radio Reșița, despre viața lui online. Interviul face parte din campania națională „Stai sigur pe net”, inițiată de Radio România, un demers care nu arată cu degetul spre tehnologie, ci încearcă să înțeleagă ce se întâmplă, de fapt, în spatele ecranelor. Pentru că, dincolo de statistici și avertismente, există copii care trăiesc zilnic în acest univers.

Articol editat de Valentina Adam, 4 martie 2026, 13:23 / actualizat: 6 martie 2026, 11:29

„TikTok parcă știe”

Andrei folosește TikTok, Instagram și YouTube. Ca majoritatea colegilor lui. Când îl întrebăm cum funcționează TikTok, răspunsul vine simplu:

„Dacă te uiți mai mult la un clip, îți dă altele la fel. Parcă știe.”

Nu vorbește despre algoritmi sau inteligență artificială. Dar înțelege perfect mecanismul: aplicația îl ține acolo pentru că îi oferă exact ce îl face să rămână.

Îl provocăm: e adevărat că ajunge să te uiți câteva secunde și platforma învață ce îți place?

„Depinde. Dacă e un clip de 10 secunde și te uiți 4, e destul.”

Apoi adaugă: „parcă știe… și prin mesaje.”

Nu e o teorie. E percepția unui copil care simte că aplicația îl citește. Și, cu toate astea, rămâne acolo. Pentru că e captivantă şi rapidă.

„Foculețe” și frica de a dispărea

Pentru Andrei, rețelele sociale nu înseamnă doar scroll. Înseamnă prezență.

„Facem streaks, foculețe… trebuie să trimiți ceva în fiecare zi.

Ce trimiți?

Dai share la videoclipuri postate de alți influenceri.”

Pare banal. Dar pentru adolescenți, a menține „foculețul” aprins înseamnă a menține relația vie. A nu dispărea, a nu fi uitat.

Asta este una dintre fețele FOMO – frica de a rămâne în afara cercului, în afara trendului, în afara conversației.

Viralul care doare

Când discuția ajunge la provocările periculoase, tonul lui Andrei devine mai serios.

„Da, le-am văzut.” Vorbește despre celebra „Superman Challenge”, făcută inclusiv în școli.

„Și-au spart capete, dinți, fața, și-au rupt mâini, picioare.

De ce fac asta?

100%. Pentru atenție. Contează să fii viral, chiar dacă doar o zi.”

E poate cea mai onestă radiografie a generației care trăiește în like-uri și share-uri. Validarea rapidă cântărește, uneori, mai mult decât consecințele.

Și tot el spune, cu o maturitate surprinzătoare: „nu ar trebui să copiezi ce vezi pe internet niciodată, dacă e un lucru rău. Pentru că tot tu vei plăti.”

Certuri dintr-o locație

Andrei povestește și despre aplicații care arată în timp real unde se află prietenii.

„Se creează multe certuri. Cineva spune că e acasă, dar aplicația arată altceva.
De aici, suspiciuni, reproșuri, conflicte.”

Îl întrebăm dacă aceste certuri ajung în viața reală.

„De obicei încercăm să le terminăm online… ca să nu ajungă la altceva.”

„Altceva” înseamnă violență. Și o spune simplu: „violența e foarte căutată azi.”

Unde e școala?

Întrebarea inevitabilă: se discută la școală despre pericolele online?

„Nu, chiar deloc.”

Andrei crede că ar trebui să existe o oră dedicată rețelelor sociale.

„Ar trebui ținută de un psiholog sau terapeut.”

Nu cere interdicții, nu cere confiscarea telefoanelor. Cere explicații, context şi instrumente. Exact ceea ce își propune campania „Stai sigur pe net”: dialog, nu panică.

Familia – primul filtru

În schimb, în familie există comunicare.

„Vorbesc cu părinții mei despre ce văd. Educația vine din familie.”

Dar observă și altceva: există adulți care postează orice pentru bani și vizualizări.

„Și atunci copilul crede că e normal.”

Modelele nu mai sunt doar influenceri, uneori sunt chiar părinții.

Propoziția care ar trebui să rămână

La final, îl rugăm să transmită un singur mesaj colegilor lui.

„Să nu facă provocările. Niciodată. Consecințele sunt reale.”

„Stai sigur pe net” – nu împotriva tehnologiei, ci pentru echilibru

Campania națională „Stai sigur pe net” derulată de Radio România aduce în discuție cyberbullying-ul, dependența de validare, provocările periculoase, grooming-ul, sexting-ul și presiunea algoritmilor. Nu pentru a speria, ci pentru a explica.

Internetul face parte din viața adolescenților, dar nu tot ce devine viral este și sigur.