La 31 octombrie 1517, Martin Luther bătea în uşa bisericii din incinta castelului din Wittenberg cele 95 de puncte ale reformei bisericii pe care o propunea. Este momentul considerat ca marcând începutul Reformei, mişcare pornită din nevoia de a schimba biserica catolică, roasă de corupţie şi nepotism, de practica vânzării indulgenţelor, şi care a dus la crearea unor noi biserici.
O consecinţă a Reformei şi Contrareformei (mişcarea pornită de papalitate pentru a restabili predominanţa religiei catolice), mai puţin amintită, au fost războaiele religioase, ce au bântuit într-o mare parte a Europei, de la jumătatea secolului al XVI-lea până la încheierea Păcii din Westfalia (ce punea capăt războiului de 30 ani), când se recunoştea, în cadrul Sfântului Imperiu German existenţa, alături de catolicism, a luteranismului şi calvinismului. Războaiele religioase au provocaţ pe lângă pierderile materiale, numai în Franţa, între 1562 şi 1596, între două şi patru milioane de morţi. La nivelul întregii Europe, războaiele religioase ar fi cauzat între cinci şi 18 milioane de victime. Pentru unele zone din Europa se estimează pierderi de până la 30% din populaţie.
Istoria înregistrează doar şase edicte de toleranţă în secolul al XVI-lea, dintre care patru în vestul Europei.
Află toată povestea pe siteul eualegromania
