Henry Coandă – primul zbor cu un avion cu reacţie
Articol editat de Valentina Adam, 26 noiembrie 2018, 16:16
La Bucureşti, comandantul Arsenalului Armatei îi pune la dispoziţie cele necesare pentru a construi şi testa rachete. Una dintre ele, după lansare, s-a înălţat, s-a răsucit şi s-a prăbuşit apoi, în flăcări, în fundul unei curţi de lângă Arsenal. A ajuns subiect de revistă: un actor apărea pe scenă şi lansa fuzee luminoase, într-un spectacol dat în grădina de pe strada Academiei. Pentru găsirea celui mai bun profil de aripă a unui aparat ce ar fi zburat cu o viteză de neimaginat în acel moment, Henri Coandă a trebuit să facă o serie de experimente. A cerut aprobarea autorităţilor franceze – şi a obţinut-o cu mare greutate – pentru a monta o balanţă de testare pe botul unei locomotive. A călătorit cu acea locomotivă în iarna 1909-1910, noaptea, când traficul era mai redus, între Paris şi St. Quentin, cu 95 km/h, făcând măsurători cu vântul în faţă, pe botul locomotivei. A inventat un cronofotograf, un aparat care să redea pe placa fotografică mişcările aerului, scurgerea lui în jurul profilului aripii.
După ce l-a cunoscut pe inginerul francez Gustav Eiffel, acesta scria celui care i-l recomandase: „Ştie mai mult decât alţi ingineri cu experienţă şi cu părul alb, ştie ce vrea mai bine decât toţi, ce trebuie să facă şi cum să lucreze. Eu îl voi sprijini cu tot elanul pentru că văd în pregătirile lui tot ceea ce am visat să fac eu dacă, vai, vârsta mea mi-ar fi permis-o, dar sunt trecut de 70 de ani şi de încercat nu mai pot cuteza nimic. Iată de ce simt că acest Coandă face ceea ce aş fi vrut să fac eu însumi pentru omenire.“
Află toată povestea pe siteul eualegromania
