„Că vădzum cum toate limbile au şi înfluresc întru cuvântele slăvite a lui Domnedzeu, numai noi românii pre limbă nu avem“. Aşa îşi motivau iniţiatorii Paliei de la Orăştie opera. Faptul că această primă încercare de traducere a Bibliei în româneşte a fost opera calvinilor a contribuit probabil la redusa popularizare a acestui monument de limbă românească din secolul al XVI-lea. De altfel, primul studiu serios al lucrării l-a făcut marele romanist francez şi specialist în literatura medievală Mario Roques (1875-1961).
Lucrarea a fost tipărită „cu ştirea măriei lui Batâr Jigmon, voivodăl Ardealului şi a ţărei ungureşti şi cu ştirea şi cu voia a toţi domnilor mari şi sfeatnici ai Ardealului, pentru întrămătura beseareceei sfântă a românilor“. Din predoslovie mai aflăm că iniţiativa traducerii i-a aparţinut lui Mihail Tordaşi. El fusese ales la 21 aprilie 1577, de Dieta reunită la Turda, episcop al românilor ardeleni care acceptaseră să treacă la calvinism. Efortul de prozelitism al reformaţilor în Est urmărea fie unificarea cu Ortodoxia, prin negocieri cu Patriarhul de la Constantinopol, fie convertirea masivă a ortodocşilor. Calvinii au creat chiar un episcopat pentru românii calvini din Transilvania. Mai sunt pomeniţi alături de episcopul Tordaşi „Herce Ştefan, propoveduitorul Evangheliei lui Hristos în oraşul Caransebeşului, Zacan Efrem, dascăl de dăscălie şi cu Pestişel Moisi, propoveduitorul Evangheliei în oraşul Lugojului şi cu Archirie, protopopul varmeghiei Hunedoarei“.
În Predoslovie se afirmă că s-au tradus toate cele cinci cărţi ale lui Moise. Dar au fost tipărite în Palie doar primele două cărţi. Se cuvine să lămurim şi numele tipăriturii, care vine de la grecescul „he Palaia“, adică Vechiul Testament. Nu ştim dacă într-adevăr au existat şi traducerile celorlalte trei cărţi ale lui Moise şi dacă da, de ce nu au mai fost tipărite. S-a avansat ipoteza că ecoul printre românii ortodocşi ar fi fost atât de scăzut, încât iniţiatorii ar fi renunţat.
Află toato poevestea pe siteul eualegromania
